„Lumea se îndreaptă spre un nou război mondial?”, se întreabă publicația spaniolă La Razon, cu referire la informațiile privind trimiterea de către Coreea de Nord a unor trupe în Ucraina. „Liderii militari occidentali se tem că luptele din Ucraina ar putea duce la un război mondial după sosirea trupelor nord-coreene în Rusia. Trimiterea de către Phenian a până la patru brigăzi, cu un total de 12.000 de soldați, marchează o escaladare semnificativă a conflictului. Coreea de Sud ia în considerare trimiterea de arme ofensive în Ucraina, încălcând o politică de lungă durată de a refuza arme letale țărilor implicate în conflicte active. Întrebarea pusă acum de Coreea de Sud și alte țări occidentale este ce va oferi Rusia în schimb Coreei de Nord. Există îngrijorări că Moscova ar putea răsplăti Phenianul cu tehnologii sofisticate de arme, care i-ar putea impulsiona programele nucleare și de rachete care vizează Sudul”.
„Desfășurarea de trupe pe pământ european de către regimul Kim Jong-un în sprijinul Rusiei lui Vladimir Putin relevă și consolidarea unei axe anti-occidentale care este dispusă să facă schimb de vieți și bani pentru a destabiliza înseși fundamentele sistemului internațional bazat pe reguli”, subliniază o sursă militară citată de ziarul The Times, referindu-se la un „cvartet mortal” format din Iran, Coreea de Nord, Rusia și China.
Urmărind cele mai recente evoluții din Orientul Mijlociu, La Libre Belgique reia declarațiile ministrului israelian al Apărării, care afirmă că eliberarea ostaticilor israelieni va necesita „concesii dureroase”, după mai bine de un an de război împotriva Hamasului palestinian. „În sud, Hamas a încetat să mai acționeze ca structură militară, în nord, Hezbollah continuă să sufere lovituri și conducerea sa a fost eliminată, majoritatea arsenalului său de rachete a fost distrusă, iar forțele sale s-au retras de la granița” dintre Liban și Israel, a declarat ministrul Yoav Gallant. „Aceste succese au creat o schimbare în raportul de forţe între Israel și inamicii săi și ne permit să atingem obiectivele războiului”, a afirmat el. Dar „nu toate obiectivele pot fi atinse numai prin operațiuni militare”, a avertizat domnul Gallant. „Pentru a ne îndeplini datoria morală de a ne aduce ostaticii acasă, va trebui să facem concesii dureroase”, a spus el, în timp ce noi negocieri au avut loc la Doha între israelieni, americani și qatarezi pentru a discuta despre posibilitatea unui armistițiu în Gaza.
„UE se pregătește pentru ipoteza unei victorii a lui Trump”, notează France24. „În timpul mandatului său la Casa Albă, Donald Trump a retras Statele Unite din mai multe acorduri internaționale și agenții ONU, amenințând chiar că va părăsi NATO. Donald Trump promite, dacă va redeveni președinte, să urmărească mai multe obiective care provoacă îngrijorare în străinătate, în ciuda aparentei lor improbabilităţi. În special, el se angajează să pună capăt războiului din Ucraina ’în 24 de ore’ prin negocieri cu președintele rus, Vladimir Putin, să ceară Europei să ramburseze miliardele de dolari din ajutorul american acordat Ucrainei, să iasă din nou din Acordul de la Paris privind clima și să impună taxe vamale mari la importuri, până la 200% în unele cazuri”. Totodată, scrie France24, „Europa este astăzi mai vulnerabilă decât în timpul primului mandat al lui Donald Trump, războiul izbucnind între timp pe continent odată cu invazia rusă pe scară largă a Ucrainei în 2022. Mai mult, fostul președinte își reafirmă intenția de a-și continua politica izolaționistă ‘America First’, pe care intenționează s-o împingă și mai departe decât a făcut-o în timpul primei sale treceri pe la Casa Albă. Perspectiva unui ’Trump 2.0’ trezește temeri crescute”.
„Țările membre BRICS încep drumul spre o altă ordine mondială”, titrează Nezavisimaia Gazeta cu referire la summitul G20 din Rusia. „Cel de-al XVI-lea summit BRICS, care s-a încheiat la Kazan, a fost un eveniment însemnat în politica internațională. El a demonstrat, înainte de toate, că Kremlinul nu este izolat pe arena internațională și că numărul țărilor care consideră confruntarea dintre Federaţia Rusă și Ucraina ca unul din multele conflicte locale este destul de mare. Există și un mare interes pentru cooperarea cu Rusia și folosirea platformei de negociere pe care o oferă BRICS. Totodată, acest club internațional nu a devenit, nici chiar în noul format lărgit, o asociație a țărilor care gândesc la fel, care au valori comune și o viziune comună în legătură cu modul în care trebuie construite relațiile cu Occidentul”.
Euronews comentează rezultatul alegerilor parlamentare din Georgia, titrând: „Victorie pentru formațiunea pro-rusă Visul Georgian cu 54,08%, opoziția acuză fraudă”. „Cu peste 99% din voturi numărate, rezultatele oficiale ale Comisiei Electorale Centrale oferă partidului de guvernământ Visul Georgian un avantaj de 54,08%. Având în vedere că Visul Georgian a câștigat majoritatea parlamentară, cresc temerile pentru candidatura țării la UE, care a fost suspendată la începutul anului de Bruxelles, după ce partidul de guvernământ a aprobat legi care reprimă libertatea de exprimare. Totuși, opoziția georgiană a contestat rezultatele votului”. „Nu acceptăm aceste rezultate electorale falsificate”, a declarat Tina Bokuchava, liderul partidului de opoziție Mișcarea Națională Unită, parte a coaliției Mișcarea pentru Unitatea Națională. Reprezentanții partidului au declarat că, conform investigațiilor lor inițiale, au fost folosite mai multe modalități de falsificare a votului. „Poporul georgian a făcut singura alegere care nu avea alternative: a ales pacea și dezvoltarea țării, viitorul ei luminos și european”, a declarat însă prim-ministrul Irakli Kobakhidze într-o conferință de presă./fmatei/atataru
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
