Kievul anunță că mobilizează 160.000 de oameni pentru a-și completa armata, în timp ce Rusia câștigă teren de câteva luni în Est, scrie L’Express din Franţa. Acest ultim val de mobilizare va fi organizat în următoarele trei luni, perioadă pentru care Ucraina tocmai a extins legea marțială și mobilizarea, potrivit unei surse AFP din sectorul de securitate. De la începutul invaziei ruse din februarie 2022, „un total de 1,05 de milioane de cetățeni au fost înrolați”, a spus secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. „Această nouă sosire a recruților va face posibilă refacerea rândurilor armatei cu 85%. Până pe 27 octombrie, forțele ruse, care beneficiază recent de sprijinul nord-coreean, câștigaseră mai mult teren decât în lunile august și septembrie (477 și 459 km2), luni deja marcate de mișcări semnificative pe linia frontului, în special în estul Ucrainei în jurul orașului Pokrovsk”. Parlamentul ucrainean a votat marţi pentru o nouă prelungire cu 90 de zile a legii marțiale și a mobilizării generale, care va dura de la începutul lunii noiembrie până la începutul lunii februarie.
„După mai bine de un an de război, Israelul duce lipsă de soldați”, notează La Libre Belgique. „La peste un an de la începutul războiului împotriva Hamas în Gaza, armata israeliană se luptă să recruteze soldați, iar rezerviștii se prăbușesc sub greutatea concentrărilor”. În jur de 300.000 de rezerviști au fost concentraţi începând cu 7 octombrie 2023, potrivit armatei, dintre care 18,3% erau totuşi scutiți, având peste 40 de ani. Armata are aproximativ 170.000 de soldați activi, iar serviciul militar este obligatoriu pentru băieții și fetele în vârstă de 18 ani, dar unii beneficiază de diverse scutiri. „Israelul poartă un război pe mai multe fronturi, în special împotriva Hamas în Gaza și Hezbollah în Liban, care a făcut 771 de morți și 4.500 de răniți printre soldați săi. Perioadele de concentrare au fost prelungite, iar unii rezerviști protestează împotriva acestor măsuri care îi privează de viață de familie, uneori mai mult de șase luni consecutiv”. Pe de altă parte, înrolarea evreilor ultraortodocși, care sunt parțial scutiți de serviciul militar, se află în centrul unei dezbateri publice. Ei reprezintă aproximativ 14% din populația evreiască a Israelului, potrivit Institutului pentru Democrație din Israel (IDI), adică aproape 1,3 milioane de persoane.
Armata israeliană a anunțat că l-a eliminat pe numărul doi al unității al-Radwan, forța de elită a Hezbollah, în regiunea Nabatiyé din sudul Libanului, la mai bine de o lună după ce i-a ucis șeful. „Moustafa Ahmad Chehadé a pregătit numeroase atacuri teroriste împotriva statului Israel”, a indicat armata într-un comunicat citat de Le Figaro, afirmând că al-Radwan avea „obiectivul de a se infiltra în teritoriul israelian și de a ocupa zonele din apropierea graniței de nord”. Comandantul unității, Ibrahim Aqil, a fost ucis pe 20 septembrie într-o lovitură israeliană în suburbiile de sud ale Beirutului.
„Pe fondul unor tensiuni regionale puternice, Iranul vrea să-și tripleze bugetul de apărare”, scrie La Libre Belgique. Având în vedere contextul regional exploziv, „o creștere semnificativă de peste 200% a bugetului militar al țării” a fost propusă de guvernul iranian, a declarat purtătorul de cuvânt al acestuia, Fatemeh Mohajerani. „Majorarea vizează următorul an fiscal iranian, care va începe pe 21 martie 2025. Cea mai mare parte a bugetului militar al țării a fost alocată Gărzilor Revoluționare, puternica armată ideologică responsabilă de apărarea regimului Republicii Islamice, potrivit agenției oficiale Irna. Cealaltă parte a acestui buget a fost repartizată între Statul Major al forţelor armate şi armata regulată”. Potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (Sipri), cheltuielile militare ale Iranului în 2023 s-au ridicat la aproximativ 10,3 miliarde de dolari (9,5 miliarde de euro).
Cu câteva zile înaintea alegerilor americane, candidata democrată reacţionează după o declaraţie nefericită a preşedintelui Biden. Potrivit BBC, „Kamala Harris a spus că se va afla în serviciul tuturor americanilor dacă va fi aleasă preşedinte, încercând astfel să atenueze impactul unei declaraţii a preşedintelui Biden care ameninţă să submineze mesajul său de unitate”. Candidata democrată a reacţionat după ce dl Biden a părut să îi descrie pe susţinătorii lui Donald Trump drept „nişte gunoaie”. Preşedintele a spus ulterior că s-a referit doar la o singură persoană, un comedian adept al lui Donald Trump, care a făcut comentarii dispreţuitoare despre Puerto Rico. Dna Harris a declarat pentru BBC că va fi preşedinte pentru întreaga ţară: „Eu dezaprob cu fermitate orice critică la adresa oamenilor pe baza opţiunilor lor de vot”.
Alegerile din SUA ar putea compromite relațiile comerciale precare dintre China și UE, opinează Euronews. „A se asigura că Republica Populară Chineză nu va domina piața noilor tehnologii și a energiei verzi este obiectivul comun al Uniunii Europene și al Statelor Unite ale Americii, deși cu abordări diferite. Pentru Washington, calea de urmat este așa-numita ‘decoupling’, adică decuplarea între cele două mari economii ale lumii, în sensul mutării producției companiilor americane în afara Chinei în sectoare considerate strategice, spre alte destinații, tot în Asia sau chiar în Statele Unite ale Americii. Bruxelles-ul preferă, în schimb, așa-numita ‘de-risking’, practica reducerii riscului, unde riscul înseamnă dependența Occidentului de China. UE vede China ca pe un partener comercial și un rival sistemic. În schimb, Washingtonul vede Beijingul ca pe un concurent al hegemoniei sale în declin. Așadar, în timp ce Statele Unite au încercat să se desprindă de China, Uniunea Europeană nu vrea să rupă legăturile cu gigantul asiatic, deoarece lanțurile lor de aprovizionare sunt mult prea împletite”.
În Georgia, Parchetul a deschis o anchetă pentru „presupusa falsificare” a alegerilor legislative, scrie Reuters. “Parchetul a convocat-o pe președinta pro-occidentală a țării, aflată în dezacord cu guvernul și critică la adresa rezultatelor, să-și detalieze acuzațiile de fraudă la adresa partidului de guvernământ declarat câștigător al scrutinului”. Șefa statului „ar putea avea probe cu privire la o eventuală falsificare a alegerilor”, susţine parchetul. Pe de altă parte, în urma acuzațiilor de fraudă, s-a dispus renumărarea parțială a voturilor în 14% din secțiile de votare. Uniunea Europeană, Statele Unite și observatorii internaționali și-au exprimat, de asemenea, îndoieli cu privire la corectitudinea votului. În ultimele zile, Bruxellesul și Washingtonul au cerut în mod explicit ca Tbilisi să deschidă investigații privind aceste acuzații de „nereguli semnificative”.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
