Dezvăluirea în presă a faptului că Elon Musk şi compania sa Starlink efectuează în premieră, în România, teste pentru relaxarea unei reglementări globale privind sateliții de generație nouă a generat, dincolo de întrebările fireşti, o serie de titluri şi postări pe reţelele de socializare cum că testele ar fi făcute “pe români, ca pe niște cobai”.
CONTEXT
La data 1 octombrie a apărut în presa din România știrea că Starlink, compania de sateliți a miliardarului american Elon Musk, efectuează teste în România, cu acordul și sprijinul Autorității Naționale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), cu scopul de a demonstra că o normă globală care limitează tehnic sateliții de generație nouă poate fi relaxată fără a afecta funcționarea sateliților clasici. În data de 2 octombrie ANCOM a dat publicității un comunicat cu detaliile tehnice ale acestor teste.
Cu toate acestea, testele au fost un motiv pentru mai multe publicații online să utilizeze titluri care să inducă sentimentul că se face un experiment pe seama românilor. ”Suntem o țară de cobai pentru experimentele transumaniștilor”, titrează site-ul Ziua News, titlul fiind preluat, în această formă, de mai multe site-uri. Pe aceeași linie, este și titlul de pe site-ul ortodox.info : ”Marcel Ciolacu face experimente pe români: ANCOM i-a permis lui Elon Musk să-și testeze sateliții fără limite în România. Suntem singura țară care a permis așa ceva”. Însă, ca și în cazul articolului din Ziua News, în corpul știrii sunt prezentate aceleași date tehnice oferite de ANCOM și de restul presei din România, fără a menționa exact în ce constau ”experimentele pe români”.
Cel mai alarmist este grupul de Facebook Stop 5G, care a avut mai multe postări pe această temă, inclusiv o înregistrare video cu peste 10.000 de vizualizări, însoțită de o sinteză în format pdf, în care se susține, printre altele, că ”puterea de emisie de 8 ori mai mare decât limita admisă e dovada ca sateliții sunt arme cu energie direcționată (DEW) și trebuie tratați ca atare”. Este invocat de asemenea un studiu realizat în fosta URSS și publicat în anul 1977 în revista kieveană Vrachebnoye Delo, în care se vorbește despre ”efectul biologic al undelor radio milimetrice” asupra organismelor vii.
Într-un alt comentariu al unui utilizator Facebook, care se prezintă ca fiind ”creator digital” din zona autointitulată ”suveranistă” și care este unul dintre cei peste 450 de urmăritori care au redistribuit postarea de mai sus a grupului Stop5G, se scrie:”Acum, Starlink face EXPERIMENTE testând tehnologia lor la o putere de OPT ori mai mare decât limita MAXIM admisă la nivel mondial. Asta înseamnă că suntem radiați de opt ori mai mult în timpul efectuării acestor teste. Cât mai acceptați să fiți folosiți pe post de cobai și luați de proști în detrimentul sănătății voastre și a copiilor voștri? Elon Musk face experimente deasupra României manevrând de trei luni unde electromagnetice (unde radio) de opt ori mai mari decât limitele admise la nivel mondial”.
VERIFICARE
În data de 2 octombrie, Autoritatea Națională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a dat publicității un comunicat în care anunța că ”ANCOM, Ministerul Apărării Naționale și SpaceX au efectuat primul test în condiții reale pentru a demonstra că sistemele de sateliți non-geostaționari (NGSO) ai rețelei Starlink pot funcționa fără a interfera cu rețelele de sateliți geostaționari (GSO), chiar și cu limite relaxate de densitate a fluxului de putere (epfd)”.
Dr. Răzvan Balașov, cercetător la Institutul de Științe Spațiale – filială a Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației de la Măgurele și autor al mai multor materiale educative pe subiecte de știință și tehnologie spațială, publicate pe diverse rețele de socializare sub numele de CozonaCosmic, a explicat pentru Rador Radio România ce înseamnă sateliți geostaționari și non-geostaționari: ”Sateliții geostaționari sunt exact ce le spune și numele: sunt sateliți situați pe o orbită geostaționară, adică își mențin o poziție fixă față de Pământ, mai exact față de ecuator. Această mișcare pe orbită are loc la 35-36 de mii de kilometri altitudine și permite acoperirea continuă a aceleiași zone, pentru că urmează rotația Pământului. Acești sateliți reușesc să acopere suprafețe mari, de aceea și sunt utilizați în mod obișnuit pentru comunicații, transmisii și monitorizarea vremii. De asemenea, poziția constantă, neschimbată față de Pământ, oferă conexiuni stabile și continue, ideale pentru comunicații pe termen lung.
Pe de altă parte, sateliții non-geostaționari, cum sunt cei din rețeaua Starlink, orbitează la altitudini mai mici, oriunde de la sute la 30 de mii de kilometri (adică sub orbitele celor geostaționari). Se mișcă în raport cu suprafața Pământului (nu se raportează doar la ecuator), acoperind diferite zone pe măsură ce orbitează. Sateliții Starlink se grupează în constelații de mii de unități pentru a menține activă acoperirea (indiferent de mișcarea lor pe cer). Scopul lor este de a permite accesul la internet de mare viteză aproape peste tot pe planeta noastră.
Așadar, se situează pe poziții diferite, pentru că au roluri diferite. Singurul lucru care trebuie urmărit este ca între cele două tipuri de sateliți să nu existe interferențe de frecvență. Acest EPFD reprezintă o valoare reglementată, cu scopul de a evita interferențele, asigurându-se că ambele tipuri de sateliți, și geostaționari, și non-geostaționari, pot funcționa eficient fără a se întrerupe unii pe ceilalți”, mai spune Răzvan Balașov.
În comunicatul ANCOM se mai precizează că autoritatea ”a instalat în România, în perioada 23 – 24 iulie 2024, echipamente pentru un „test epfd” în condiții reale, primul de acest fel din lume” și că SpaceX, prin rețeaua de sateliți Starlink, a fost ”autorizat să depășească limitele actuale de densitate a fluxului de putere (epfd) și să atingă parametrii operaționali conveniți pe o zonă restrânsă ca suprafață în jurul locului de testare, pentru o durată de cel puțin șase luni”, ”cu acordul ANCOM și al Ministerului Apărării Naționale”.
Mergând pe linia pericolelor invocate în postările de pe rețelele de socializare, l-am întrebat pe cercetătorul în fizică spațială Răzvan Balașov dacă o creștere a limitelor de densitate a fluxului de putere (epfd) înseamnă o creștere a radiațiilor care pot afecta omul.
”În primul rând, trebuie să avem în vedere faptul că atât timp cât valorile de emisie a undelor radio sunt în intervalele stabilite de Comisia Internațională pentru Protecția față de Radiațiile Neionizante (ICNIRP), de Organizația Mondială a Sănătății și de alte entități statale și multistatale, nu apar efecte adverse asupra sănătății. În al doilea rând, limitele de EPFD sunt strict legate de comportamentul comunicativ, dacă doriți, al sateliților, adică ei trebuie să respecte anumite valori pentru o bună calitate a comunicațiilor. Drept dovadă limitele de EPFD sunt stabilite de Uniunea Internațională pentru Telecomunicații (UIT), un organism ONU competent pentru cadrul de funcționare a comunicațiilor, fără implicarea vreunei alte entități cu competențe în domeniul sănătății pentru că este vorba de aspecte pur tehnice de interacțiune între sateliți. Discuția este legată de ideea că, poate, aceste valori tehnice trebuie actualizate, căci au fost gândite într-o perioadă în care nu aveam acces la situațiile și nevoile tehnologice de acum. Trebuie subliniat că dacă un obiect făcut de om, de orice tip (indiferent dacă trebuie trimis în spațiu sau nu), are capacitatea de a emite radiații ionizante sau non-ionizante și nu respectă reglementările de protecție impuse de comisiile abilitate, atunci acel obiect nu va primi aprobarea pentru funcționarea sau, respectiv, lansarea lui”.
Explicațiile cercetătorului în fizică spațială Răzvan Balașov sunt în concordanță cu precizările din comunicatul ANCOM, și anume că aceste teste vin în contextul studiilor efecutate de Uniunea Internațională pentru Telecomunicații (UIT/ITU), care la ultima Conferință Mondială de Radiocomunicații desfășurată în 2023 în Dubai, ”a invitat UIT-R să efectueze studii tehnice privind limitele epfd prevăzute în RR articolul 22”, limite care ”au fost elaborate și convenite în urmă cu 25 de ani”.
După cum se poate citi pe pagina UIT la secțiunea ”Întrebări frecvente” despre articolul 22 al Regulamentului Radiocomunicațiilor, toate preocupările sunt legate doar de o posibilă interferență între cele două tipuri de sateliți geostaționari (deținuți în principal de state și entități statale) și cei non-geostaționari (deținuți în principal de companii private), interferență care ar putea duce la o oarecare inactivare a celor dintâi, fără a se face referiri la potențiale riscuri pentru oameni și pentru viața de pe Pământ, în general.
În privința posibilității ca o creștere a limitelor de densitate a fluxului de putere (epfd) să transforme sateliții în arme cu energie direcționată (DEW), cum pretinde grupul Stop5G, Răzvan Balașov a explicat următoarele: ”Până să răspund cu privire la creșterea fluxului de putere, trebuie să menționez că și dacă am aduna, acum, la un loc, mii de sateliți Starlink, nu am putea genera o putere de emițător în radiofrecvență considerabilă. Să presupunem că avem mii de sateliți care emit cu toții unde radio către o locație specifică. Din această putere emisă, doar o mică parte ar ajunge la locul propriu-zis, deoarece există o dispersie asociată cu emisia de unde radio. Cu alte cuvinte, nu pot să strâng toate undele radio emise de Starlink și să le țintesc undeva anume (ca și cum aș face cu o armă de foc). Nu, în niciun caz. Generez unde care se împrăștie și acoperă o suprafață mai mare. Dar, chiar și așa, de dragul exemplului, să presupunem că acele mii de sateliți emit relativ localizat. Puterea generată (de ordinul kW) pe acea locație ar fi de aproximativ un milion de ori mai mică decât cea emisă de radiația luminoasă de la propriul Soare (~1 GW). Deci, cu așa putere, ar exista riscul ca mai degrabă un satelit Starlink să fie victima unui ipotetic atac decât să fie un instrument pentru un atac la fel de ipotetic”.
În plus, potrivit comunicatului ANCOM, autoritatea ”va prezenta rezultatele testului în cadrul reuniunilor UIT la nivel european și internațional, ca parte a contribuției României la studiile în curs de desfășurare privind epfd”. UIT reunește 194 de state membre și peste 1000 de companii, universități, institute de cercetare și organizații internaționale, ceea ce înseamnă că rezultatele testelor efectuate în România vor fi analizate de o comunitate globală extrem de amplă de autorități statale și specialiști în domeniu și practic ar fi imposibil de ascuns orice eventual efect advers asupra oamenilor și a vieții pe Pământ, în general.
CONCLUZIE
Nu, testele efectuate de Starlink în România nu îi folosesc pe români ”drept cobai”, ci urmăresc doar eventualul impact asupra altor sateliți, geostaționari, de pe orbita Pamântului. Reglementările pe care entitățile posesoare de sateliți non-geostaționari le doresc reactualizate vizează riscuri tehnice, iar rezultatele testelor din România vor fi analizate de o comunitate globală extrem de amplă de autorități statale și specialiști ceea ce face practic imposibil de ascuns orice eventual efect advers asupra oamenilor și a vieții pe Pământ, în general. În plus, după cum subliniază Răzvan Balașov, cercetător la Institutul de Științe Spațiale, ”orice testare de tehnologie este efectuată într-un cadru controlat și etanșat, astfel încât să aibă acces doar personalul autorizat, iar populația din apropiere să nu fie afectată”.
