Turul al doilea al alegerilor din Republica Moldova suscită atenția presei internaționale. Financial Times vorbește de tentative „fără precedent” de mituire prin care Rusia a încercat să influențeze turul doi al scrutinului prezidențial din Moldova. „La Chișinău se estimează că Moscova a cheltuit 100 de milioane de dolari, în condițiile în care al doilea tur de scrutin este considerat decisiv pentru viitorul curs geopolitic al țării”. Despre temeri de fraudă și influență rusă citim și în paginile Euronews: „Fiind una dintre cele mai sărace națiuni ale Europei cu inflație ridicată, experții notează că mulți moldoveni ar putea ceda corupției electorale chiar pentru sume mici. Țara este de fapt extrem de polarizată, între, pe de o parte, diaspora și o capitală preponderent dedicată cauzei europene, iar pe de altă parte, zonele rurale și două regiuni, provincia separatistă Transnistria și Găgăuzia autonomă, orientate spre Rusia”.
France 24 anticipează un rezultat strâns pentru alegerile prezidențiale, la fel ca la alegerile legislative din Georgia, o altă fostă republică sovietică care înregistrează ingerințe ale Rusiei, în ciuda dezmințirilor ferme din partea Kremlinului”. După cum notează publicația franceză, între cele două tururi de scrutin, tabăra prezidențială și-a intensificat campania pe rețelele de socializare și la sate pentru a încerca să contracareze cumpărările masive de voturi care, potrivit autorităților, au contaminat rezultatele referendumului, mult mai strânse decât se aștepta (50,35 % pentru „da”). „Nu cedați escrocilor”: mesajul a fost repetat în ultimele zile ale unei campanii tensionate. „Dacă vi se oferă bani pentru a vota împotriva unui candidat, refuzați”, a avertizat și poliția, prin avertismente telefonice sau chiar prin difuzoarele din supermarketuri.
Temerile Occidentului privind o posibilă destabilizare a Republicii Modova după alegeri își găsesc o confirmare în paginile publicației moscovite Nezavisimaia Gazeta, care titrează: „După 3 noiembrie se așteaptă un „maidan” în Moldova”. „Cel de-al doilea tur al luptei pentru postul de președinte poate duce la cataclisme politice”, crede editorialistul rus, și citează faptul că în Republica Moldova, cursul leului moldovenesc a început să scadă ca urmare a cumpărării masive de valută europeană. „A apărut zvonul că în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie va învinge Alexandr Stoianoglo, după care „va fi ca în Ucraina”, iar cetățenii republicii se pregătesc să fugă de „maidan” în Europa învecinată, cu care deocamdată, sub conducerea Maiei Sandu, Republica Moldova are regim fără vize”, continuă publicația rusă, care avertizează: „După cum a declarat fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, rezultatele alegerilor pot fi anulate, dacă se va dovedi că au existat încălcări masive”.
De la Belgrad, cotidianul sârb Politika remarcă „Umbra geopoliticii asupra alegerilor din Moldova”, pe care o explică prin balansul între Est și Vest al micii republici ex-sovietice prinsă între criza din Transnistria și războiul din Ucraina. „În timp ce primul tur de scrutin, desfășurat pe 20 octombrie, s-a aflat în umbra referendumului privind viitorul pro-european al țării, desfășurat simultan cu alegerile, de data aceasta doi candidați cu orientări divergente se confruntă în mod direct”. Preluând o narațiune lansată de Moscova, publicația belgrădeană susține că „Moldova va fi cu un pas mai aproape de dezintegrare dacă Maia Sandu va câștiga”, deoarece provincia de nord-est, Transnistria, care și-a declarat deja un fel de independență, și Găgăuzia din sud, care are dreptul constituțional de a se separa, cu siguranță nu vor fi de acord să fie conduse de un președinte pro-occidental. Într-o astfel de situație, chiar și cea mai mică scânteie va fi suficientă pentru a aprinde un conflict la scară mai mare” – crede cotidianul sârb.
În continuare, presa internațională urmărește campania electorală din Statele Unite. „Un lider vulgar și un opozant slab: America sărăcită se teme de Harris și de Trump”, sintetizează ultima sută de metri a alegerilor Corriere della Sera, publicație care o caracterizează pe Kamala Harris drept „singura speranță, şubredă, de a evita un președinte care disprețuiește Europa şi pe europeni”. De ce șubredă? „Donald Trump, că ne place sau nu, este un lider, iar Kamala Harris, nu. Și dacă nu ești un lider, nu devii unul într-o sută de zile de campanie electorală; cu atât mai mult dacă ai în spate patru ani anoşti la Casa Albă ca adjunct al lui Biden”. Publicația italiană avertizează că marți seara, Trump va revendica victoria, iar dacă va pierde, va pretinde că este victima unei fraude. „La Washington, au întărit gardurile din jurul Casei Albe”, conchide sec Corriere della Sera.
„Electoratul se confruntă cu cele mai proaste opțiuni prezidențiale din istoria SUA”, titrează la rândul său Washington Post. „Campania din 2024 ne-a dezvăluit nesăbuința cu care și-a ales Joe Biden partenera de tandem în 2020. Iar Trump, care are 78 de ani și nu e vreun martir al caznelor traiului sănătos, a fost la fel de nesăbuit alegându-l pe Vance”. În privința politicii externe, Trump și Harris au stiluri diferite de a se face neînțeleși. El e concis, promițând să soluționeze războiul Rusiei contra Ucrainei „în 24 de ore” (lăsați detaliile, ni le spune altă dată), în timp ce pe ea n-o mai oprești din vorbit. Pe de altă parte, și Trump și Harris sunt limpezi dincolo de orice dubiu și în deplin acord cu privire la datoria națională, care în anul fiscal încheiat pe 30 septembrie ajunsese la 1,8 trilioane de dolari: amândoi promit să nu facă absolut nimic în privința problemei principale, și anume cheltuielile sociale cu asistența medicală și socială” – este concluzia amar-ironică a articolului publicat în Washington Post.
„America se confruntă acum cu cel mai dificil mediu internațional cu care a avut de furcă cel puțin de la Războiul Rece încoace, dacă nu cumva în întreaga perioadă postbelică”, se arată într-o analiză apărută în Foreign Policy. „Una dintre cele mai deconcertante caracteristici ale acestui mediu este începutul înfiripării unei cooperării între China, Iran, Coreea de Nord și Rusia. Unii decidenți și analiști văd în această cooperare începutul afirmării unei axe de secol 21, axă care, similar cu cea germano-italiano-japoneză din secolul 20, va arunca planeta într-un război global. Cooperarea membrilor acestei axe contemporane s-a concentrat masiv pe susținerea militară, industrială și economică a Rusiei în războiul ei din Ucraina”.
În opinia editorialistului american, Beijingul constituie principala problemă pe termen lung din perspectiva strategiei de securitate națională a SUA. Ceea ce presupune contracararea eficientă a Iranului, Coreei de Nord și Rusiei în propriile lor regiuni, pentru a demonstra Chinei că a-și lega destinul de o adunătură de ratați cu greu ar putea reprezenta calea potrivită către influența globală, conchide Foreign Policy.
Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMÂNIA
