La Chișinău se estimează că Moscova a cheltuit 100 de milioane de dolari, în condițiile în care a fost nevoie de un al doilea tur după rezultatul dezamăgitor obținut luna trecută de președinta pro-UE Maia Sandu.
THE FINANCIAL TIMES (Marea Britanie), 3 noiembrie 2024 – Un avertisment dur i-a întâmpinat săptămâna acesta pe pasagerii autobuzelor din Moldova, repetat la nesfârșit de sistemele de sunet ale vehiculelor: „Aici poliția. Dacă vă oferă cineva bani pentru a vota contra unuia dintre candidați la alegerile de duminică, refuzați. În caz contrar veți fi amendați”.
Un alt mesaj a fost diseminat pe telefoane sub formă de text: „Dragi cetățeni, fiți vigilenți în privința fraudei electorale. Dacă încearcă cineva să vă mituiască, sunați la 112”.
Aceste alerte publice fac parte dintr-o campanie intensă a guvernului pentru combaterea unui asalt „fără precedent” al banilor sosiți ilegal din Rusia cu scopul de a-i mitui pe alegătorii moldoveni și a altera rezultatul turului doi al scrutinului prezidențial de duminică, considerat decisiv pentru viitorul curs geopolitic al țării.
Președinta în funcție, Maia Sandu, a promis că-și va folosi un al doilea mandat pentru a integra și mai mult cu UE fosta țară comunistă cu 2,5 milioane de locuitori, vizând aderarea la bloc până la finalul deceniului.
Chiar dacă și contracandidatul ei proaspăt intrat în politică, Alexandru Stoianoglo, a declarat că susține integrarea europeană, candidatura lui e sprijinită formal de partidul socialist rusofil.
În primul tur de la finalul lui octombrie Sandu a obținut un scor dezamăgitor, nereușind să obțină voturi suficiente pentru a câștiga din prima rundă, astfel că s-a ajuns la turul doi de duminică.
Un referendum organizat în aceeași zi cu alegerile, cu privire la aderarea la UE, nu a reușit nici el să producă un succes răsunător pentru Sandu, propunerea fiind aprobată doar la limită (50,35%), împinsă peste prag de voturile din diaspora exprimate la ambasadele țării din Europa și SUA.
În noaptea aceea, când voturile încă se numărau, Sandu a acuzat „forțe străine” și „grupări criminale” de atacuri contra procesului democratic.
Ea repeta avertismente lansate și în lunile anterioare de poliție cu privire la interferența Rusiei în procesul electoral.
Guvernul spune că Moscova trimite bani în țară – una dintre cele mai sărace din Europa – și investește sume enorme (echivalând cu 1% din PIB-ul Moldovei) pentru a-și înființa rețele complexe de interpuși care recrutează și mituiesc potențiali alegători. El afirmă că scopul Rusiei e să-i saboteze lui Sandu planul aderării la UE.
Cu toate că Sandu l-a calificat pe Stoianoglo drept „candidatul preferat” al Kremlinului, fostul procuror general a negat orice legături cu Rusia și cu mitele electorale. El a criticat invazia rusă din Ucraina și s-a poziționat drept partizan al unui curs geopolitic mai neutru, unul care să stabilească un echilibru între relațiile cu Rusia și cele cu Occidentul.
El a atras și voturile alegătorilor nemulțumiți de prestația economică a lui Sandu, deși economia a fost trasă în jos de criza energetică și de influxul de refugiați din est provocate de invazia rusă din Ucraina.
Chișinăul estimează că Moscova a cheltuit 100 de milioane de dolari pe influențarea alegerilor, o parte din sumă fiind introdusă în Moldova de „cărăuși de bani”, dintre care unii au fost prinși de poliție pe aeroportul principal al țării în posesia unor teancuri de numerar.
Însă primul tur a demonstrat că interferența era mult mai profundă și mai subversivă decât anticipase guvernul inițial, a declarat Stanislav Secrieru, consilier de securitate națională al lui Sandu.
„E mult mai mare decât credeam noi”, a declarat el într-un interviu. Intervenția a declanșat o reacție „hiperactivă” din partea poliției, a afirmat Secrieru, și guvernul s-a grăbit să destructureze rețelele de mită electorală cu numai două săptămâni până la al doilea tur, încercând concomitent să-i descurajeze pe moldoveni să se implice în schemă.
„E structurată ca o schemă piramidală. Iar noi încercam s-o decapităm”, a declarat Secrieru. Au avut loc percheziții și au fost arestați câțiva lideri regionali importanți. El spune că o parte din probe i-au parvenit poliției chiar de la cetățeni care primiseră mită, însă ulterior au informat autoritățile.
Pentru a-i descuraja pe moldoveni să accepte mită, spune Secrieru, poliția îi amenință cu amenzi de 2.000 de dolari dacă sunt prinși, incomparabil mai mult față de mita electorală obișnuită de vreo 10-15 dolari.
O investigație sub acoperire cu camera ascunsă realizată săptămâna trecută de publicația moldoveană Ziarul de Gardă a arătat cum vorbitori de limba rusă recrutează „activiști” dintre cetățenii de rând, oferindu-le excursii gratuite la Moscova și recompense în bani dacă recrutează la rândul lor câte 10 „simpatizanți” fiecare și-i determină să voteze.
Ziarista de investigație a primit un apel telefonic care o instruia să voteze „contra lui Sandu” – deci implicit cu Stoianoglo – la al doilea tur.
„După al doilea tur poliția noastră va avea mult de muncă pentru a-i identifica, documenta și pedepsi pe toți cei care au participat la această schemă”, a declarat Secrieru.
Kremlinul a declarat vineri că va monitoriza îndeaproape al doilea tur, dar a dezmințit categoric orice interferență electorală.
Procesul de vot a început de dimineață, cu o prezență la urne la 9:30 substanțial mai mare decât cea de la turul întâi de acum două săptămâni.
În fața secțiilor de vot de la Moscova, București și Istanbul s-au format cozi lungi, semn că diaspora, un segment important al electoratului, a ieșit la vot.
Primele rezultate ale votului sunt așteptate în primele ore ale dimineții de luni.
Secrieru a afirmat că Rusia și-a continuat interferența chiar până în ziua votului: „Ne aflăm în ape necunoscute. Nu i s-a mai întâmplat Moldovei niciodată. Nu mai avem alt caz drept punct de referință”.
Articol de Polina Ivanova (de la Berlin)
https://www.ft.com/content/15cf051d-57c9-4349-b590-ca7f56705409
Traducere: Andrei Suba/RADOR RADIO ROMÂNIA
