Rezultatul alegerilor prezidențiale din Statele Unite, dar și modul în care acesta va influența evoluțiile globale se află în centrul atenției presei internaționale, care urmărește totodată și războiul din Ucraina și conflictele din Orientul Mijlociu.
Sintetizând punctele cheie ale politicii lui Donald Trump, La Razon încearcă să explice cum se vor schimba Statele Unite odată cu noul mandat al acestuia. „Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă generează atât așteptări, cât și incertitudine. Astfel, prin diferite puncte cheie ale politicii sale, de la concentrarea pe economie până la strategiile sale privind imigrația și relațiile externe, prin poziția sa pe probleme sensibile precum schimbările climatice, noul curs al politicii americane nu va lăsa pe nimeni indiferent. Economia a fost problema centrală a campaniei electorale din Statele Unite. Astfel, Trump propune o abordare bazată pe dereglementare, reduceri de taxe și tarife pentru a stimula creșterea. Un alt aspect cheie în timpul primului său mandat a fost politica sa externă, unde Trump s-a bazat în principal pe beneficii economice și pe o poziție izolaționistă, punând sub semnul întrebării pilonii tradiționali ai diplomației americane precum NATO. Mai mult, în ultimele luni, fostul președinte a lăsat să se înțeleagă posibilitatea retragerii din Alianța Atlantică, l-a lăudat pe Vladimir Putin, susținând că va încuraja Rusia să invadeze membrii NATO care nu își măresc contribuțiile și a promis că va revizui sprijinul financiar şi livrarea de arme pentru apărarea Ucrainei”.
Ce schimbă victoria lui Trump pentru războiul dintre Ucraina și Rusia și de ce liderii de la Kiev se tem că îi va forța să renunțe? se întreabă Corriere Della Sera. „Ucraina se teme puternic că următoarea administrație Trump o va forța să capituleze în fața țintelor Moscovei. Ucrainenii se tem că Trump reprezintă un pericol. Este îngrijorarea lor, dar nu pot face nimic pentru că situația militară nu le permite”. În urmă cu câteva zile, Financial Times a prezentat câteva idei pe care s-ar putea baza doctrina Trump pentru Ucraina. „Pe scurt: încetarea imediată a focului, lăsarea regiunilor ocupate lui Putin și o pace durabilă negarantată de SUA și NATO, dar garantată de țările europene. Dar când Washingtonul își va da seama că Putin va fi gata să mintă și să trădeze pactele pentru a ocupa toată Ucraina, atunci și Trump va fi pregătit să intensifice ajutoarele militare. Problema rămâne că ucrainenii au suferit zeci de mii de morți, țara este obosită, mai este puțin timp de așteptat ca Trump să-și reelaboreze strategiile față de obiectivele imperiale ale lui Putin”.
În ceea ce privește mizele celui de al doilea mandat al lui Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, CNN reține trei posibile axe principale ale viitoarei politicii externe americane în zona: Israelul, Iranul și țările din Golf. „În primii patru ani de mandat, Trump a făcut istorie alegând Arabia Saudită pentru prima sa călătorie în străinătate, a încercat să negocieze un ‘acord al secolului’ între israelieni și palestinieni, a consolidat integrarea regională a statului evreu și a intensificat semnificativ presiunea asupra Iranului. Încheierea războaielor din Gaza și Liban și consolidarea Israelului în Orientul Mijlociu se vor afla probabil în fruntea agendei președintelui ales pentru Orientul Mijlociu”. Pe de altă parte, „următorii patru ani ar putea însemna cel mai greu test al Republicii Islamice de la înființarea sa în 1979, Teheranul fiind sub lupa lui Trump, ceea ce ar duce cel mai probabil la o revenire la campania de ‘presiune maximă’ impusă de acesta în timpul ultimei sale președinții, care a sporit izolarea Iranului și i-a paralizat economia”. „Anticipând posibila revenire a lui Trump, statele arabe din Golf au continuat să colaboreze cu acesta după ce a părăsit funcția. Una dintre provocările cu care s-ar putea confrunta puterile emergente, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, în noul mandat al lui Trump, va fi gestionarea relației lor mai strânse cu China. În ultimii ani, statele producătoare de petrol au extins relațiile comerciale și tehnologice cu China, în ciuda concurenței dintre Washington și Beijing. Arabia Saudită și EAU au fost invitate să se alăture grupului BRICS al națiunilor în curs de dezvoltare, iar Arabia Saudită a primit statutul de partener de dialog în cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai – un bloc economic și de securitate asiatic condus de China”, comentează CNN.
Sub titlul „De ce cumpără Serbia atâtea arme”, Deutsche Welle publică o analiză privind programul de înzestrare militară accelerată a Belgradului. „În ultimii ani, Serbia promovează un program ambiţios de înarmare pentru forţele sale armate. Serbia a cumpărat avioane de luptă franceze Rafale, precum și elicoptere de atac rusești. În paralel, Belgradul a cumpărat sisteme de apărare aeriană chineze la scurt timp după invazia rusă în Ucraina, în 2022. Potrivit unor informaţii, Serbia a achiziționat și mii de drone iraniene. În consecință, se pune o întrebare logică, de ce Belgradul şi-a creat în ultimii ani un arsenal gata de luptă fără a fi amenințat de țările vecine”. „Conducerea sârbă promovează planul unei ‘Lumi sârbe’, un plan la scară limitată, similar cu cel al ‘Serbiei Mari’ al fostului președinte Slobodan Miloşevici, care primeşte un răspuns pozitiv din partea sârbilor atât din Kosovo, cât și din Bosnia. La începutul lunii iunie 2024, Aleksandar Vucic a prezidat o ‘Adunare Pan-Sârbă’ la Belgrad cu reprezentanți ai sârbilor din toate părțile fostei Iugoslavii. În ultimii ani, a provocat o îngrijorare deosebită desfășurarea repetată de forțe militare sârbe la granița cu Kosovo, dar și atacul unei unități paramilitare sârbe împotriva forțelor de securitate din Kosovo. Aceste incidente ar putea fi o testare a terenului de către Belgrad. Reacția SUA și a NATO a fost totuși imediată și severă, forțând Serbia să se retragă. În august 2024, Washingtonul a intervenit din nou, de data aceasta, trimițându-l pe șeful CIA, William Burns, în Bosnia-Herțegovina pentru a opri acțiunile separatiste ale liderului bosniac sârb Milorad Dodik, care întreprinsese o serie de acțiuni pentru declararea independenței Republicii Srpska, înarmând mii de paramilitari. Pe fondul acestor mișcări, nu poate fi exclus un nou conflict în Balcani. Odată cu victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale, modul în care SUA vor gestiona o astfel de situație este acum deschis oricărei posibilităţi”, comentează Deutsche Welle./fmatei
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
