Europa face noi demersuri pentru a-și consolida apărarea, după ce victoria lui Donald Trump a potențat temerile privind o reducere a sprijinului militar american. După cum scrie publicația portugheză Diario de Noticias, „Uniunea Europeană se pregătește să modifice regulile aplicabile fondurilor de coeziune, cu scopul de a le permite statelor membre mai multă flexibilitate în utilizarea acestor fonduri pentru a investi în apărare. Fondurile de coeziune reprezintă aproximativ o treime din bugetul comunitar, însumând 392 de miliarde de euro în perioada 2021-2027. Aceste modificări vor permite ca anual câteva zeci de miliarde de euro să fie investite în industria de apărare și în proiecte de infrastructură legate de acest domeniu, precum construcția de drumuri și poduri care să permită trecerea diviziilor blindate (o investiție care este considerată urgentă în țări precum Germania)”. Fondurile nu vor putea fi folosite pentru achiziționarea de arme, dar statele pot investi în producția de arme și muniție. „Acest pas constituie, evident, un răspuns la adresa victoriei lui Donald J. Trump la alegerile prezidenţiale. Se ştie că Trump a afirmat nu cu mult timp în urmă că va lăsa Rusia ‘să facă tot ce vrea’ cu aliații care nu-și plătesc contribuţiile NATO”, mai notează Diario de Noticias.
„Ne așteaptă decizii dificile în privința apărării” – titrează și The Telegraph, opinând că „Viitorul Ucrainei arată acum mai incert decât în oricare alt moment al invaziei”. Întâlnirea de la Paris dintre premierul britanic și președintele francez, cu ocazia Zilei Armistițiului, a fost încărcată de simbolism. „E primul premier britanic care participă la ceremoniile de la Arcul de Triumf la invitația personală a președintelui Franței, după Winston Churchill în 1944. Cei doi conducători au avut astfel ocazia să discute într-un moment în care continentul se află în primejdie, argumentabil cea mai mare de la războiul rece încoace. Alegerea lui Donald Trump forțează în cancelariile europene o regândire a strategiei referitoare la agresiunea lui Vladimir Putin, pentru eventualitatea în care președintele ales i-ar retrage ajutorul Ucrainei.
Puțini sunt politicienii europeni dispuși să taie cheltuielile sociale pentru a le mări pe cele militare, dar s-ar putea ca ei să nu se mai poată baza pe plățile făcute în locul lor de americani, dacă Trump s-ar retrage din NATO”.
În contextul colaborării pe frontul din Ucraina, Rusia și Coreea de Nord ratifică tratatul de apărare încheiat în iunie și care prevede „ajutor militar imediat” reciproc în cazul unui atac împotriva uneia dintre cele două țări. După cum notează Liberation, „acordul le obligă, de asemenea, să coopereze la nivel internațional pentru a se opune sancțiunilor occidentale și pentru a-și coordona pozițiile la Națiunile Unite. Acest tratat oficializează luni de aprofundare a cooperării în materie de securitate între cele două țări, aliate pe tot parcursul războiului rece”. „Phenianul și Moscova vor revendica legitimitatea desfășurării armatei nord-coreene în Rusia și vor afirma că această acțiune este justificată de tratatul ratificat între cele două părți”, anticipează Hong Min, de la Institutul pentru Unificare Națională, cu sediul în Coreea de Sud, „chiar dacă tratatul lor nu anulează rezoluțiile ONU care interzic o astfel de cooperare”. Ministra nord-coreeană de externe, Choe Son Hui, a vizitat recent Moscova, unde a spus că țara ei va „sta ferm alături de tovarășii ruși până în ziua victoriei”. Ea a calificat, de asemenea, ofensiva împotriva Ucrainei drept o „luptă sfântă”.
În Germania vor avea loc alegerile legislative anticipate pe 23 februarie 2025, pe fondul unei crize politice generate de destrămarea coaliției de guvernământ care „a aruncat cea mai mare economie a Europei într-o criză fără precedent”, scrie publicația franceză La Croix. „Potrivit unor surse apropiate Partidului Social Democrat al cancelarului, după câteva zile de impas, data a fost stabilită de comun acord cu principalul partid de opoziţie, conservatorii CDU/CSU. Cancelarul ar urma să ceară încrederea Bundestagului, camera inferioară a parlamentului, pe 16 decembrie. Cancelarul, acum în fruntea unui guvern minoritar cu ecologiștii, fixase inițial votul de încredere pentru 15 ianuarie, în vederea unui scrutin în martie. Însă sub presiune din toate părțile pentru a accelera ritmul, nepopularul lider a dat apoi înapoi și a încredințat sarcina de a stabili data grupurilor parlamentare ale conservatorilor CDU/CSU, primul partid de opoziție cu mult înainte în sondaje, și partidului său social-democrat (SPD)”. Coaliția formată de la sfârșitul anului 2021 de SPD-ul lui Olaf Scholz, Verzi și liberali „a fost spulberată” în urmă cu o săptămână după demiterea ministrului liberal de finanțe, Christian Lindner, din cauza unor profunde dezacorduri privind politica economică, amintește La Croix.
În privința situației din Orientul Mijlociu, La Libre Belgique reține că „Liderii arabi exclud pacea cu Israelul fără retragerea din teritoriile ocupate”. „Liderii țărilor arabe și musulmane au cerut Israelului să se retragă complet din teritoriile arabe pe care le ocupă pentru a se ajunge la o pace regională globală, în cadrul unui summit din Arabia Saudită dedicat situației din Orientul Mijlociu. Acești lideri ai Ligii Arabe și ai Organizației Cooperării Islamice, găzduiţi de Arabia Saudită, un ‘greu’ regional, fac apel la unirea tuturor teritoriilor palestiniene – Fâșia Gaza și Cisiordania ocupată – în cadrul unui stat palestinian, a căruia capitală, reafirmă ei, trebuie fie Ierusalimul de Est, ocupat de Israel”. „Summitul de la Riad reprezintă, potrivit analiștilor, o oportunitate pentru participanți de a-și stabili așteptările pentru viitoarea administrație a președintelui american ales, Donald Trump. În timpul primului său mandat, acesta a multiplicat gesturile în favoarea Israelului, în special prin transferul ambasadei americane de la Tel Aviv la Ierusalim, dar a contribuit și la normalizarea relaţiilor acestuia cu Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Maroc și Sudan, prin Acordurile Abraham.
(Florin Matei/RADOR RADIO ROMÂNIA)
