În așteptarea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, Uniunea Europeană face primii pași pentru dezvoltarea unei strategii unitare, scrie presa europeană. În ciuda experienței dureroase din prima președinție a lui Trump, UE vrea să-i ofere acestuia o nouă șansă, liderii din tot spectrul politic fiind de acord că dialogul este fundamental pentru a garanta că vechea alianță supraviețuiește mentalității „America First” a lui Trump, analizează Euronews. Însă UE nu își face iluzii că numai dialogul poate rezolva toate problemele. Bruxelles-ul și alte capitale sunt conștiente de abordarea notorie tranzacțională a diplomației a lui Trump, dar majoritatea liderilor UE asigură că, indiferent de calea pe care o va urma America, blocul european trebuie să rămână ferm alături de Ucraina, pentru a limita expansionismul lui Vladimir Putin, adaugă Euronews. După învestirea sa, în ianuarie, președintele Donald Trump se va confrunta cu o lume mult mai periculoasă decât cea din timpul primului său mandat, caracterizată de conflicte grele în Europa și în Orientul Mijlociu, precum și de tensiuni crescânde cu Beijingul în privința Taiwanului, comentează The Atlantic. Nouă este și alinierea industrială și politică în plină dezvoltare între patru parteneri autocrați – China, Rusia, Coreea de Nord și Iran, în timp ce zeci de mii de soldați ruși și nord-coreeni sunt pregătiți pentru luptă împotriva Ucrainei. Întrebarea și mai importantă este, crede The Atlantic, dacă există o formă de „Trump-atlanticism”, prin care Statele Unite, Canada și Europa să se poată ralia în jurul oricărei cauze comune, pentru a modela noua eră periculoasă cu care se confruntă împreună, alternativa fiind aceea a fiecărei țări pentru sine – o rețetă care este puțin probabil să modeleze era viitoare în interesul Statelor Unite, concluzionează The Atlantic. Rusia, China, Orientul Mijlociu, Islamul militant și BRICS sunt noile provocări cu care se confruntă hegemonia Washingtonului în cel de-al doilea mandat al lui Trump, opinează Asia Times. În timp ce confruntarea continuă a Americii atât cu Rusia, cât și cu China are propria sa dinamică, ea a complicat proiectarea puterii de către Washington în Orientul Mijlociu, unde Statele Unite nu sunt implicate doar în problema palestiniană, ci trebuie să se confrunte și cu Islamul militant, întruchipat de o reîncarnare a Imperiului Persan, sub numele de Iran, consemnează Asia Times.
Între 14 și 16 noiembrie, Peru este epicentrul politicii și economiei mondiale, odată cu sosirea liderilor care participă la Summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) 2024, care reunește 21 de țări membre, reprezentând 60% din PIB-ul global, plus numeroși invitați, anunță Bloomberg. Acest eveniment important găzduiește la Lima reprezentanții economiilor influente ale lumii, pentru a dezbate consolidarea comerțului, sustenabilitatea și integrarea regională, într-un context global marcat de provocări economice și climatice, detaliază La Republica. Președintele american Joe Biden și cel chinez Xi Jinping participă la summitul din acest an într-un climat tensionat de perspectiva noilor lupte comerciale, notează Courrier International. Cei doi lideri au programată o întâlnire sâmbătă, în marja summitului APEC, care va fi a treia față în față, menționează L’Express. În același timp, Xi Jinping va inaugura, alături de președinta Dina Boluarte, noul megaport Chancay, situat la nord de Lima, finanțat de China, în valoare de 3,5 miliarde de dolari, care ilustrează influența tot mai mare a gigantului asiatic în America Latină, considerat cândva un domeniu rezervat Statelor Unite, comentează La Croix. Comerțul bilateral dintre gigantul asiatic și Peru, una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din America Latină în ultimul deceniu, s-a ridicat în 2023 la aproape 36 de miliarde de dolari, ceea ce face ca Peru să fie al patrulea partener comercial ca mărime din America Latină pentru China, detaliază ziarul francez. De asemenea, de megaportul Chancay vor beneficia și de Chile, Columbia și Ecuador, printre alte țări din America de Sud, permițându-le să se descurce fără porturile mexicane și americane pentru comerțul cu Asia. După Peru, Xi Jinping va merge la summitul G20 de la Rio de Janeiro, în Brazilia, țară pentru care China este cel mai mare partener comercial, cu peste 180 de miliarde de dolari în comerțul bilateral în 2023, explică La Croix.
Între timp, în Marea Chinei de Est s-au adunat nave de război și avioane din Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud, pentru cel de-al doilea exercițiu pe scară largă anual, Freedom Edge 24-2, informează Stars and Stripes. Antrenamentul are loc la sud de insula Jeju din Coreea de Sud și vine în urma lansărilor recente de rachete nord-coreene, inclusiv a unei rachete balistice intercontinentale, pe 31 octombrie, și a mai multor rachete cu rază scurtă de acțiune, pe 5 noiembrie, detaliază ziarul american. Cele trei țări au convenit asupra exercițiilor la un summit din august 2023, de la Camp David, între președintele american Joe Biden, președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol și fostul premier japonez Fumio Kishida, amintește Stars and Stripes și adaugă că această ediție a exercițiilor se concentrează pe capacități de apărare aeriană de ultimă generație, inclusiv avioane de luptă din generația a cincea, precum și pe apărarea împotriva rachetelor balistice, a războiul antisubmarin, a războiul anti-suprafață și apărarea cibernetică.
La Baku, în Azerbaidjan, la cea de-a 29-a sesiune a Conferinței părților la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (COP29), care se va desfășura până pe 22 noiembrie, accentul principal rămâne pe limitarea încălzirii globale, eliminarea combustibililor fosili fiind, de asemenea, o problemă centrală, transmite Trend. Summitul de derulează pe fondul îngrijorării larg răspândite cu privire la viitorul acordului climatic, după alegerea în SUA a lui Donald Trump, care s-a angajat să iasă din acord pentru a doua oară, scrie The Guardian. De asemenea, ajutorul financiar acordat țărilor în curs de dezvoltare se află în centrul discuțiilor și provoacă tensiuni, remarcă Le Monde. Statele trebuie să adopte un nou obiectiv global în ceea ce privește finanțarea pentru schimbările climatice, care să îl înlocuiască pe cel promis în 2009, dar nu sunt de acord cu privire la niciunul dintre aspectele sensibile, fie că este vorba de sumă, de contribuabili sau de beneficiari, deplânge ziarul francez. Un nou studiu stabilește nevoile celor mai vulnerabile țări pentru a face față schimbărilor climatice la 1.000 de miliarde de dolari pe an, până în 2030, cu cinci ani mai devreme decât se preconizase. Așteptarea până în 2035 pentru a obține acest sprijin, care ar trebui să le ajute să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să facă față condițiilor meteorologice extreme, ar reprezenta o povară prea grea pentru țările vulnerabile, avertizează Courrier International.
Cristina Zaharia, RADOR
