Autor :Alexandru Eduard Balaci
Introducere
Bătălia de la Stalingrad, desfășurată între 23 august 1942 și 2 februarie 1943, a fost una dintre cele mai dramatice confruntări din cel de-Al Doilea Război Mondial. Această bătălie epică a culminat cu lansarea Operațiunii „Uranus” pe 19 noiembrie 1942, o contraofensivă sovietică magistral concepută de generalul Georgy Zhukov și alți comandanți sovietici de seamă. Rezultatul? Încercuirea și înfrângerea devastatoare a Armatei a 6-a germane, marcând începutul declinului puterii naziste.
Context istoric și geografic
Stalingrad (actualul Volgograd) era un punct strategic crucial pe malul râului Volga. Orașul simboliza mândria sovietică, având numele liderului Iosif Stalin, dar și o valoare strategică enormă. Controlul asupra Stalingradului ar fi permis Germaniei să întrerupă fluxul de resurse către Uniunea Sovietică și să deschidă calea spre câmpurile petroliere din Caucaz. În vara anului 1942, Hitler a lansat Operațiunea „Fall Blau”, o ofensivă masivă în sudul Rusiei. Armata a 6-a germană, sub comanda generalului Friedrich Paulus, a avansat rapid și a ajuns la Stalingrad. A urmat o bătălie urbană brutală, cu lupte corp la corp, clădire după clădire, care a transformat orașul într-un câmp de ruine.
Operațiunea „Uranus”
Pe 19 noiembrie 1942, Armata Roșie a declanșat Operațiunea „Uranus”, o manevră strategică îndrăzneață care viza încercuirea forțelor germane din Stalingrad. Planul sovietic, gândit de generalii Georgy Zhukov și Aleksandr Vasilevsky, prevedea atacuri coordonate asupra flancurilor Armatei a 6-a germane, apărate de unități românești, italiene și ungare, insuficient echipate și subevaluate de comandamentul german.
Etapele-cheie ale Operațiunii „Uranus”
- Atacul inițial (19 noiembrie 1942): forțele sovietice au lovit flancul nordic al germanilor, apărat de Armata a 3-a română, la sud de Don. În doar câteva zile, linia defensivă română a fost complet spartă.
- Extinderea atacului (20 noiembrie 1942): sovieticii au lansat un al doilea atac asupra flancului sudic, apărat de Armata a 4-a română. Și aici, apărarea a cedat rapid.
- Încercuirea germanilor (23 noiembrie 1942): cele două armate sovietice care avansau din nord și sud s-au unit la Kalach, încercuind peste 250.000 de soldați germani, români și aliați într-o capcană de fier.
Comandanți și strategi de excepție
– Georgy Zhukov: creierul operațiunii „Uranus” și unul dintre cei mai străluciți comandanți ai Armatei Roșii, Zhukov a demonstrat o înțelegere remarcabilă a războiului de manevră.
– Aleksandr Vasilevsky: a lucrat îndeaproape cu Zhukov în planificarea contraofensivei, contribuind la coordonarea impecabilă a atacurilor.
– Friedrich Paulus: comandantul Armatei a 6-a germane, cunoscut pentru obediența sa față de Hitler. Lipsa sa de inițiativă și refuzul de a rupe încercuirea au dus la dezastrul german.
Elemente inedite și dramatismul bătăliei
– Rezistența urbană sovietică: luptele din Stalingrad au fost printre cele mai sângeroase din istorie. Sovieticii au folosit tactica „abrațării inamicului”, menținând luptele aproape pentru a împiedica bombardamentele masive germane.
– Condițiile extreme: soldații încercuiți au suferit de foamete, frig și lipsă de muniție. În ultimele luni ale bătăliei, mulți au murit de inaniție sau boli.
– Refuzul lui Hitler: deși generalii germani au cerut permisiunea de a se retrage, Hitler a insistat ca Armata a 6-a să reziste „până la ultimul om”.
Impact internațional și urmări
- Schimbarea balanței războiului: victoria de la Stalingrad a fost punctul de cotitură al războiului pe Frontul de Est. După această înfrângere, Wehrmacht-ul a fost în defensivă pentru restul războiului.
- Pierderi masive: germanii au pierdut peste 800.000 de soldați (morți, răniți și prizonieri), iar sovieticii peste 1.1 milioane, dar au obținut o victorie strategică crucială.
- Prizonierii germani: aproximativ 91.000 de soldați germani au fost capturați. Dintre aceștia, doar 5.000 au supraviețuit și s-au întors acasă după război.
- Impact psihologic: eșecul de la Stalingrad a afectat grav moralul germanilor și a inspirat rezistența aliată împotriva Axei.
Rolul în istorie și cultură
Bătălia de la Stalingrad a fost simbolizată ca un exemplu de sacrificiu și rezistență. A fost subiectul unor filme celebre, precum Stalingrad (1993) și Enemy at the Gates (2001), și a fost reflectată în literatură, pictură și memorialistică.
Concluzie
Operațiunea „Uranus” și Bătălia de la Stalingrad au demonstrat ingeniozitatea militară a sovieticilor și limitele strategiei naziste. Această victorie a marcat nu doar începutul sfârșitului pentru Germania nazistă, ci și un moment definitoriu pentru cursul istoriei mondiale.
Bibliografie
https://www.history.com/this-day-in-history/soviet-counterattack-at-stalingrad
https://www.britannica.com/event/Operation-Uranus
