Ucraina marchează 1000 de zile de război împotriva Rusiei, având în față o iarnă dificilă și plină de incertitudine, constată The Kyiv Independent, amintind că în data de 17 noiembrie, Rusia a lansat cel mai amplu atac aerian împotriva infrastructurii energetice ucrainene, lăsând în urmă morți și răniți în rândul populației civile în mai multe regiuni ale țării. În plus, viitorul ajutorului militar american pentru Ucraina este pus sub semnul întrebării, în timp ce președintele ales al SUA, Donald Trump, se pregătește să-și preia mandatul în luna ianuarie. Pe de altă parte, mii de militari ruși și nord-coreeni sunt masați în regiunea rusă Kursk, pregătind o contraofensivă împotriva trupelor ucrainene, mai notează The Kyiv Independent, adăugând că în contextul escaladării situației din Kursk, președintele american în funcție, Joe Biden, a acordat Kievului permisiunea de a utiliza arme americane cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei. Le Figaro notează că la patruzeci și opt de ore după ce a fost anunțată în presă „unda verde” dată de Washington, Moscova a acuzat armata ucraineană că a atacat regiunea rusă Briansk cu rachete ATACMS. ”Un semnal că Occidentul dorește escaladarea”, a fost comentariul ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de agenția Tass, în timp ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat, potrivit Ria Novosti, că ”Occidentul a dezlănțuit războiul”. Tot Dmitri Peskov a avertizat că ”Rusia ar putea utiliza arma nucleară în cazul în care îi este amenințată suveranitatea”, transmite agenția Ria Novosti, anunțând semnarea de către Putin a decretului de modificare a doctrinei nucleare a Rusiei. Potrivit acestui decret, ”printre condițiile care justifică utilizarea armelor nucleare se numără lansarea de rachete balistice împotriva Rusiei”, remarcă La Libre Belgique. Cotidianul belgian amintește și că Putin a avertizat la sfârșitul lunii septembrie că ar putea recurge la arme nucleare în cazul unei „lansări masive” de atacuri aeriene împotriva Rusiei și că orice atac efectuat de o țară non-nucleară, precum Ucraina, dar sprijinit de o putere cu arme atomice, precum Statele Unite, ar putea fi considerat o agresiune „comună” care ar putea necesita recurgerea la arme nucleare.
Între timp, Germania vorbește despre ”sabotaj” în cazul secționării unor cabluri de telecomunicații din Marea Baltică, notează France24, detaliind că la o zi după anunțarea ruperii unui cablu submarin care leagă Finlanda și Germania, ministrul suedez al Apărării civile a comunicat că a fost avariat un al doilea cablu submarin de telecomunicații, care leagă Suedia de Lituania. Chiar dacă nu au indicat o posibilă cauză, miniştrii Apărării din Suedia şi Lituania şi-au exprimat îngrijorarea profundă după acest incident suspect, spunând că incidentul a avut loc pe fondul unor ameninţări tot mai intense din partea Rusiei, transmite BBC. În plus, presa suedeză relatează că o navă chineză de mari dimensiuni venind din Rusia s-a aflat în apropierea ambelor cabluri în momentul în care au fost secţionate, mai scrie BBC.
Agenția bulgară Mediapool scrie despre așteptările legate de întâlnirea care va avea loc în data de 22 noiembrie dintre ministrul austriac de Interne, Gerhard Kerner, cu omologii săi din România și Bulgaria pentru a discuta despre aderarea deplină a celor două țări la spațiul Schengen, detaliind totodată că întâlnirea va avea loc în capitala Ungariei, la inițiativa președinției maghiare a Consiliului UE. Mediapool preia declarația premierului român Marcel Ciolacu cum că România se va alătura Schengen pe cale terestră din ianuarie 2025 și observă că ”deocamdată, Sofia este mai moderată în așteptările sale, iar guvernul interimar refuză să se angajeze cu un termen concret pentru aderarea cu drepturi depline în zona de liberă circulație”. Agenția bulgară mai constată și că ”înainte de întâlnirea Schengen, Ministerul de Interne de la Sofia a dat raportul în fața ambasadorului austriac”. Concret, ambasadorul Austriei la Sofia, Andrea Ikic-Böhm, a vizitat Punctul de Control de la Kăpitan Andreevo, o vizită despre care șeful Poliției de Frontieră, Anton Zlatanov, a explicat că este una ”obișnuită, la fel ca cele care au avut loc în ultimele luni”. „Noi avem întâlniri permanente cu partea austriacă, cu ofițerii lor de legătură, precum și cu ambasadorul. Excelența Sa este aici, la invitația noastră, pentru a se familiariza din nou cu intensitatea muncii la cel mai mare punct de trecere a frontierei din Bulgaria și Europa, precum și cu munca și rezultatele la o graniță verde”, a spus Zlatanov, reamintind că Bulgaria este pregătită să lucreze ca frontieră Schengen. Următoarele săptămâni vor fi importante, a mai spus Zlatanov, dar nu s-a angajat cu o previziune, pentru că este vorba de o decizie politică, mai notează Mediapool.
Politico scrie despre dezbaterea prezidențială din România. ”Candidații care concurează pentru președinția României s-au înfruntat luni seară într-o dezbatere televizată de trei ore, ciocnindu-se pe orice temă imaginabilă, de la viitorul conflictului din Ucraina vecină până la drepturile cuplurilor homosexuale sau locul țării lor în UE”, observă Politico, detaliind că ”cetățenii acestei țări est-europene, un aliat statornic al Vestului amplasat pe flancul estic al NATO, vor vota duminică la alegerile prezidențiale. Actualul președinte de centru-dreapta, Klaus Iohannis, își încheie al doilea mandat după un deceniu în funcție, iar mai mult de o duzină de candidați aspiră să-i ia locul”. Totuși, ”deși se anticipa că dezbaterea va fi un eveniment mediatic excepțional, absența unor personaje de calibru i-a subminat impactul”, mai remarcă Politico, detaliind că ”Marcel Ciolacu, premierul României, liderul social-democraților și favoritul sondajelor pentru câștigarea președinției, a absentat de la dezbatere pentru a se întâlni la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, iar Nicolae Ciucă, fost premier de centru-dreapta și actual președinte al Senatului, partener la guvernare cu Ciolacu, a preferat o conversație cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer, în detrimentul confruntării cu contracandidații săi la prezidențiale”.
Carolina Ciulu, RADOR
