Viena ar urma să renunțe la veto și să pună capăt verificărilor la granițele terestre pentru pasagerii din cele două țări
FINANCIAL TIMES (Marea Britanie), 20 noiembrie 2024 – Austria ar urma să renunțe la veto-ul dat României și Bulgariei în vederea aderării celor două țări la Spațiul Schengen de liberă circulație, astfel încât ambele ar putea deveni membre cu drepturi depline după mai bine de un deceniu marcat de neînțelegeri.
Cele două state estice au aderat parțial la Spațiul Schengen la sfârșitul lunii martie, anul acesta, fiindu-le suspendat controlul aerian și maritim dintre ele și celelalte 27 state. Dar controlul la granițele terestre s-a păstrat din cauza unui veto al Austriei, Viena arătându-se îngrijorată de o imigrație nereglementată.
Potrivit declarațiilor unor persoane la curent cu subiectul, acum, Viena este pregătită să renunțe la interdicție, după cum s-a hotărât la o reuniune de vineri a miniștrilor de interne din Austria, România, Bulgaria și Ungaria, desfășurată la Budapesta.
Admiterea celor două țări va trebui acum oficializată, eventual, cu ocazia viitoarei reuniuni a miniștrilor de interne din UE, programată pe 12 decembrie. Demersul ar permite ridicarea tuturor restricțiilor începând de anul viitor.
Miercuri, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, le-a declarat jurnaliștilor că este optimistă și crede că data va putea fi stabilită la o reuniune de vineri, la care va participa și ea.
„Sper ca asta să se întâmple. Este ambiția mea ca o asemenea decizie să fie luată chiar în acest an”, a spus Johansson.
România și Bulgaria au aderat la UE în 2007. Dar aderarea lor la zona de liberă circulație a fost blocată din cauza unor temeri legate de corupție și de faptul că cele două țări, care formează granița externă a UE, nu vor putea face față migrației ilegale.
În luna martie, guvernele UE au acceptat accesul lor parțial la Schengen, dar Viena a continuat să se opună aderării lor totale la zonă – o zonă care cuprinde toate statele membre ale UE, cu excepția Irlandei și a Ciprului, la care se adaugă Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Guvernul de la București și cel de la Sofia și-au întărit securitatea frontierelor, iar cererile de azil și primirea imigranților ilegali au fost respinse. Potrivit unor persoane la curent cu discuțiile, Austria este acum mulțumită de nivelul controlului.
Totuși, în pofida acordului Austriei, s-ar putea ca Olanda să mai împiedice încă acest proces. În 2023, guvernul olandez dăduse undă verde aderării Bulgariei și României la Schengen, dar înainte ca Partidul Libertății de extrema dreaptă al lui Geert Wilders să intre în coaliția guvernamentală după alegerile din noiembrie trecut.
După ce Austria va renunța la veto, parlamentul olandez va purta o nouă dezbatere pe această temă și ar putea recomanda revizuirea poziției Olandei.
„În mod normal poziția adoptată va fi susținută în continuare”, a declarat un oficial, care însă a adăugat că există „posibilitatea” ca parlamentarii de la Haga să se răzgândească.
Oficiali la curent cu discuțiile cred că, dacă la reuniunea de vineri se va ajunge la un acord, asta ar semnala sigur că Olanda nu-și va schimba poziția.
La începutul săptămânii, premierul român Marcel Ciolacu s-a arătat încrezător în privința acordului. “Avem deja o agendă convenită. Asta se va întâmpla începând de pe 1 ianuarie 2025”, a declarat el în presa locală.
Ciolacu și socialiștii săi sunt considerați favoriți la apropiatele alegeri pentru președinție și parlament. Prima rundă a alegerilor prezidențiale e programată duminică, cu un eventual al doilea tur pe 8 decembrie.
Articol de Laura Dubois și Paola Tamma – Bruxelles și Marton Dunai – București
https://www.ft.com/content/7805349d-2406-495a-b50b-b2bdaad5c78e
Traducerea: Alexandru Danga/RADOR RADIO ROMÂNIA
