România și Bulgaria sunt pe cale de a deveni membre cu drepturi depline ale Spațiului Schengen, la începutul anului 2025, informează Schengen News și precizează că problema va fi discutată la întâlnirea de la Budapesta, din 22 noiembrie, între miniștrii de interne ai Ungariei, României, Bulgariei și Austriei. Cele două state estice au aderat parțial la Spațiul Schengen la sfârșitul lunii martie, anul acesta, dar controlul la granițele terestre s-a păstrat din cauza unui veto al Austriei, Viena arătându-se îngrijorată de imigrația nereglementată, amintește Financial Times. Guvernul de la București și cel de la Sofia au întărit securitatea frontierelor, Austria părând a fi acum mulțumită de nivelul controlului, dar rămâne încă sub semnul întrebării votul Țărilor de Jos, detaliază ziarul britanic. Admiterea celor două țări va trebui oficializată, eventual, cu ocazia viitoarei reuniuni a miniștrilor de interne din UE, programată pe 12 decembrie, menționează Financial Times.
În Finlanda, NATO desfășoară cel mai mare exercițiu de artilerie din Europa din istoria sa, Dynamic Front 25, la doar 200 de kilometri de granița cu Rusia, anunță EFE. Manevrele, la care participă soldați din 28 de țări NATO, vor dura până la sfârșitul lunii noiembrie, fiind primele exerciții militare de amploare care au loc în țara nordică de la intrarea sa în NATO, anul trecut, precizează EFE. „Acest exercițiu transmite mesajul că ne putem antrena împreună, că ne dezvoltăm capacitățile, dar nu ar trebui interpretat ca o demonstrație de forță”, subliniază YLE. Aderarea Finlandei, declanșată de invazia rusă în Ucraina, a făcut ca NATO să-și dubleze granițele cu Rusia și a adus Alianței 280.000 de noi trupe și cunoștințe militare semnifiative pentru condițiile grele de la Cercul Arctic, totodată tensionând relațiile Finlandei cu Rusia vecină, țară cu care împarte o graniță de 1.340 de kilometri și care se opune extinderii NATO în apropierea teritoriului său, subliniază El Clarin. Din acest motiv, unii susțin că nu ar fi o coincidență faptul că, în aceeași zi în care au început manevrele aliaților în Laponia, au fost depistate avarii grave la două cabluri de telecomunicații submarine care leagă Finlanda de Germania și Suedia de Lituania, adaugă El Clarin.
Rusia este suspectată că ar fi orchestrat un nou act major de sabotaj în Europa, după ce două cabluri din fibre de sticlă, de pe fundul Mării Baltice, au fost tăiate la intervale scurte de timp, în cursul acestei săptămâni, relatează The Wall Street Journal. „Nimeni nu crede că aceste cabluri ar fi fost tăiate accidental”, le-a declarat reporterilor ministrul german al apărării, Boris Pistorius. „Nu numai că securitatea noastră europeană este amenințată de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, dar este vorba și despre un război hibrid, purtat de forțe malefice”, au subliniat, de asemenea, miniștrii de externe din Finlanda, Elina Valtonen, și din Germania, Annalena Baerbock, evitând să numească Rusia, dar oficiali din ambele țări au spus că Rusia este principalul suspect, reține ziarul american. Serviciile de spionaj ale Kremlinului „sunt tot mai hotărâte să genereze haos pe străzile Europei, punând la cale „incendii, sabotaje” și alte „acțiuni periculoase, inițiate de niște oameni fără scrupule”, a avertizat, în octombrie, Ken McCallum, șeful biroului britanic de informații interne MI5, amintește The Wall Street Journal.
Fără să calce la Rio de Janeiro, Donald Trump și Vladimir Putin au perturbat Summit-ul G-20, titrează O Globo. În ajunul întâlnirii, Putin a autorizat un bombardament asupra centralelor electrice ucrainene, ofensiva înfuriind țările europene și aproape distrugând declarația comună a G-20, al cărei text final a condamnat războiul fără a menționa Rusia, care a început conflictul. Soluția nu a fost pe placul nimănui, notează ziarul brazilian, dar a împiedicat încheierea summit-ului fără un consens – ceea ce ar fi fost considerat un fiasco de dimensiuni planetare. Nici Trump nu a participat la reuniune, delegația americană fiind condusă de Joe Biden, dar republicanul recent ales se opune ferm la tot ce au negociat liderii globali: de la impozitarea celor superbogați, la tranziția energetică, de la îngrijorarea cu privire la urgența climatică, la lupta împotriva inegalităților, consemnează O Globo.
Între timp, Kremlinul intensifică atacurile asupra Ucrainei, după decizia SUA de a permite Kievului să utilizeze rachetele ATACMS pe teritoriul Rusiei, notează The New York Times. În plus, schimbarea tacticii Rusiei pe linia frontului a determinat Washingtonul să trimită, pentru prima dată, Kievului mine antipersonal, adaugă CNN, precizând că acestea vor fi folosite în estul Ucrainei, unde trupele ruse au făcut progrese lente și constante. În plus, decizia administrației americane reprezintă o modalitate pentru Joe Biden de a submina intențiile lui Trump de a ajunge la un acord de pace favorabil Rusiei, comentează El Mundo. Ne aflăm într-un moment de cotitură în război, care ar amenința securitatea globală, așa cum scrie secretarul general al NATO, Mark Rutte, în Politico. În privința cooperării dintre Moscova și Phenian, cotidianul Kyunghyang Shinmun crede că, pentru propria supraviețuire, regimul nord-coreean a ales să creeze condițiile unui posibil război mondial, în care marile puteri ar putea fi atrase. Dar China unde este în această ecuație? întreabă The Wall Street Journal și estimează că Beijingul are, fără îndoială, o viziune vagă asupra acestui parteneriat. Pentru Beijing, scrie cotidianul american, principala preocupare este să știe în ce măsură un rol operațional al nord-coreenilor în sprijinul rușilor ar putea duce la o cooperare militară mai strânsă între Statele Unite, Europa de Vest și aliații lor din Asia-Pacific.
În Laos, la Vientiane, reuniunea informală de două zile a miniștrilor apărării din Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) a adus reprezentanți din SUA, Japonia, Coreea de Sud, India și Australia, printre alții, pentru a aborda escaladarea tensiunilor maritime cu China în Asia-Pacific, notează Newsweek. Beijingul își afirmă suveranitatea asupra Mării Chinei de Sud, o poziție larg contestată de națiunile ASEAN, iar mișcările agresive ale Beijingului au condus la ciocniri repetate cu navele filipineze și la acuzații de hărțuire din partea Vietnamului, Malaysiei și Bruneiului, explică Newsweek și conchide că, pe măsură ce tensiunile regionale cresc, capacitatea ASEAN de a face față provocărilor și de a promova cooperarea va fi crucială pentru menținerea păcii și stabilității în Asia-Pacific. (Cristina Zaharia, RADOR)/czaharia/dsirbu
RADOR RADIO ROMÂNIA (21 noiembrie)
