Un medicament, care în România este aprobat pentru administrare internă doar pentru uz veterinar și care a fost promovat ca fiind ”leacul minune” în timpul pandemiei de Covid, a reapărut pe site-urile așa-numite de ”presă alternativă” și la utilizatori ai rețelelor sociale care promovează teorii conspiraționiste ca fiind și un ”leac minune” pentru cancer.
CONTEXT
STUDIU-BOMBĂ: ”Ivermectina s-a dovedit mai eficientă decât chimioterapia în tratarea cancerului de sân” – Dr. William Makis, oncolog de top, titrează Active News. Articolul face trimitere la o postare pe X din data de 13 octombrie în care William Makis anunță publicarea ”primului protocol din lume privind Ivermectina – Mebendazol și Fenbendazol – în cancer”.
Preluând articolul de mai sus, pagina de facebook a site-ului ”Românul Naționalist” adaugă un comentariu care face trimitere la preferința pentru ivermectină printre anti-vacciniști, considerând-o un instrument în lupta cu producătorii de vaccinuri de generație nouă (MRNA), considerate a fi un ”cancer”.
Captură de ecran de pe pagina de Facebook ”Românul Naționalist”
Totuși se pare că ”medicamentul minune” nu este lipsit de controverse chiar și în rândul cercurilor conspiraționiste care îl promovează. Site-ul Statul Paralel a publicat în urmă cu circa două luni un articol în care se arăta sceptic față de promovarea atât de insistentă a ivermectinei în rândul celor care se opun vaccinurilor și ”globaliștilor”. Concret, autorul articolului se întreabă dacă nu cumva promovarea ivermectinei face parte din ”agenda globalistă” de ”a reduce semnificativ populația lumii și de a schimba genetica celorlalți dintre noi”. Întrebarea ”Este ivermectina cu adevărat un instrument genocid al globaliştilor?” pornește de la o postare în care ”renumitul farmacolog Dr. Mike Yeadon a aruncat o bombă masivă de ivermectină, numind-o „una dintre cele mai violente toxine de fertilitate” pe care le-a văzut vreodată. Comentariile sale au fost înregistrate în iunie 2024, dar tocmai au fost postate ieri pe canalul Delingpod Live, trimițând o undă de șoc masivă pe internet” (exprimarea precară aparține site-ului Statul Paralel, un site care se autodeclară că este ”pentru cei care nu înghit toate minciunile apărute în presă”, dar care preia într-o traducere extrem de deficitară, realizată cel mai probabil cu un program automat de traducere, teorii ale diverselor grupuri conspiraționiste din SUA). În postarea respectivă, ”renumitul farmacolog” susține că ”Nu există nimic major pe scena mondială care să fie întâmplător. Cine promovează ivermectina? Ei bine, criminalii au făcut-o. Și de ce au promovat-o? Este ca și cum, dacă nu primești vaccinul și eviți impactul asupra fertilității, o bună parte dintre voi va lua în schimb ivermectină”.
Însă dincolo de această dispută dacă este sau nu ivermectina un instrument al ”globaliștilor”, site-ul Statul Paralel publică o serie de articole laudative la adresa medicamentului ”minune” din care aflăm, printre altele, că și ”cancerele Turbo cauzate de „Vaccinurile” Pfizer + Moderna Covid pot fi depășite de ivermectină” și că tot cu ivermectină se poate vindeca și epilepsia.
Pe rețelele de socializare au apărut chiar și scheme de tratament cu ivermectină pe baza unui protocol publicat de William Makis, scheme promovate în România inclusiv de medici care se autointulează ”antiplandemici”, adică luptători împotriva pandemiei de Covid văzută ca un plan al unor forțe obscure. În comentarii, mai mulți oameni întreabă de unde se poate procura această ivermectină, iar în răspunsuri revine cel mai des soluția de a apela la farmaciile veterinare sau la piața neagră.
VERIFICARE
Studiul invocat mai sus a fost analizat de site-ul specializat în verificarea afirmațiilor cu conținut științific Science Feedback, care a ajuns la concluzia că ”protocolul de tratament al cancerului, la care William Makis este coautor, se bazează pe studii preclinice, pe raportarea unor cazuri întâmplătoare și pe studii realizate pe oameni care nu au stabilit eficacitatea ivermectinei și a mebendazolului împotriva cancerului. Ele nu constituie dovezi științifice credibile ale efectelor anticancer ale acestor medicamente la oameni”.
Science Feedback mai atrage atenția că ”Protocolul ce îl are drept co-autor pe Makis a fost publicat în Journal of Orthomolecular Medicine. Jurnalul are o credibilitate îndoielnică, deoarece medicina ortomoleculară, care susține că bolile fizice și mintale pot fi tratate cu suplimente nutritive, este o formă de medicină alternativă lipsită de dovezi pe scare largă care să o susțină”.
”Pentru a-și fundamenta recomandările de dozare pentru ivermectină și mebendazol, protocolul a citat mai multe articole științifice. Cu toate acestea, niciunul dintre aceste articole nu oferă suficiente dovezi care să arate că aceste medicamente sunt eficiente împotriva cancerului la om. Cele două articole despre ivermectină vizează un studiu clinic realizat de echipa Guzzo și colab. și un articol de observații realizat de echipa Castro și colab. Studiul clinic a analizat adulții sănătoși, nu pacienții cu cancer și a studiat siguranța administrării unor doze relativ mari de ivermectină. Articolul de observații a examinat siguranța unei doze mari de ivermectină la pacienții cu un tip de leucemie, dar acest lucru a fost făcut pentru a trata COVID-19 la pacienții cu cancer, nu pentru a trata cancerul”, mai arată Science Feedback.
În ceea ce privește mebendazolul, Science Feedback a constatat existența a două rapoarte de caz, unul de la echipa Dobrotskaya și colab. și altul de la echipa Chiang și colab. ”Rapoartele de caz descriu și interpretează cazuri individuale, de obicei la un singur pacient sau în grupuri foarte mici de pacienți. Ele documentează adesea observații unice sau neobișnuite, care pot oferi indicii pentru investigații suplimentare. Echipa Dobrotskaya și colab. a descris cazul unui bărbat de 48 de ani cu cancer metastatic, al cărui cancer a rămas stabil timp de 19 luni după ce a început să ia mebendazol. Cu toate acestea, cancerul său a început să se agraveze după 24 de luni. Echipa Chiang şi colab. a raportat cum trei pacienți cu cancer urogenital au experimentat îmbunătățiri semnificative, cum ar fi micșorarea tumorii, după ce au început să ia mebendazol. Cu toate acestea, doi dintre cei trei au primit și chimioterapie convențională. În aceste circumstanțe, este imposibil să se atribuie ameliorarea lor exclusiv mebendazolului”, mai arată Science Feedback.
Science Feedback nu exclude posibilitatea ca pe viitor ivermectina și mebendazolul să ajungă să joace un rol în tratamentul cancerului, întrucât ”este adevărat că aceste medicamente au arătat rezultate promițătoare în studiile preclinice”, însă subliniază că ”studiile preclinice singure nu pot prezice cât de bine funcționează un medicament la oameni”. Într-un podcast realizat de BreastCancer.org în 2019, oncologul Brian Wojciechowski a explicat că deși unele medicamente se pot dovedi promițătoare în laborator, când le testezi pe șoareci, atunci când se ajunge la etapa administrării la oameni, foarte puține dintre aceste medicamente funcționează efectiv. Un studiu realizat în acest sens 2019 de echipa Wong și colab. a constatat o rată de succes de 3,4% pentru studiile clinice legate de cancer.
Glorificarea ivermectinei ca ”leacul minune” pentru cancer nu este o noutate, în februarie 2023, agenția Associated Press publica de asemenea o verificare pe această temă, pornind de la afirmația că ivermectina ar fi un medicament la îndemână împotriva acestei boli grave, dar este ținut ascuns. Articolul Associated Press a consultat doi cercetători implicați în studii preclinice care au precizat că ar putea fi vorba despre un medicament promițător, dar nu de unul singur. O căutare după „ivermectină” și „cancer” pe site-ul Institutului Național pentru Sănătate (NIH) din SUA, arată, într-adevăr, că există studii care explorează dacă ivermectina poate juca un rol în încetinirea creșterii celulelor canceroase sau în tratarea tumorilor, dar aceste se află încă în faze de început. Institutul Național pentru Cancer (NCI), parte a Institutului Național de Sănătate din SUA, a precizat într-o declarație pentru Associated Press că „difuzează către public informații bazate pe dovezi, exacte din punct de vedere științific. Din consultarea cercetărilor noastre nu reiese că NCI deține vreo informație care să susțină afirmația că ivermectina este un tratament pentru cancer”.
Pe de altă parte, este foarte importantă distincția între ivermectina destinată uzului uman și cea destinată uzului veterinar. În perioada pandemiei de coronavirus, când celebritatea acestui medicament a atins cote maxime, dar s-a dovedit, în final, ineficient împotriva coronavirusului, au existat numeroase atenționări în presa din întreaga lume. Agenţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a precizat că: ”pentru oameni, tabletele de ivermectină sunt aprobate în doze specifice pentru a trata unii viermi paraziți și există formule aplicabile local (pe piele) pentru păduchii de cap și afecțiuni ale pielii cum ar fi rozaceea. Pentru animale, există anumite produse cu ivermectină pentru ingerare, injectare etc. în scopul tratării sau prevenirii paraziților la animale”. Agenția americană a mai subliniat că ”a primit mai multe rapoarte despre pacienți care au necesitat îngrijiri medicale, inclusiv spitalizare, după auto-medicație cu ivermectină destinată animalelor”. ”Chiar și dozele de ivermectină aprobate pentru uz uman pot interacționa cu alte medicamente, cum ar fi diluanții de sânge. De asemenea, o supradoză de ivermectină poate provoca greață, vărsături, diaree, hipotensiune arterială (tensiune arterială scăzută), reacții alergice (mâncărime și urticarie), amețeli, ataxie (probleme de echilibru), convulsii, comă și chiar moarte”, mai avertizează FDA.
”În România este aprobat un singur medicament de uz uman care conține ivermectină, sub formă de cremă, administrat în acnee rozacee”, subliniază Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor din România într-un comunicat postat pe pagina sa de internet în timpul pandemiei de COVID. Prin urmare, schemele de tratament care circulă pe rețelele de socializare și care recomandă administrarea unei anumite doze de ivermectină în funcție de greutatea corporală pot fi extrem de periculoase, mai ales dacă se recurge la substanța pentru uz veterinar. ”Vă avertizăm ca utilizarea la oameni a produselor medicinale veterinare care conţin ivermectină poate avea consecințe dintre cele mai grave asupra sănătăţii umane”, sublinia și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor într-un comunicat din perioada pandemiei de COVID.
Trebuie menționat și că William Makis nu este autorul vreunui studiu legat de ivermectină, ci protocolul promovat de el se bazează, după cum a explicat site-ul Science Feedback pe studii, încă în faza de început, ale altor cercetători. Prezentat de presa alternativă din România drept ”oncolog de top”, Makis este, de fapt, un radiolog care și-a pierdut dreptul de liberă practică în anul 2019, după ce în octombrie 2016 a fost concediat de la Cross Cancer Institut, din cauza unor plângeri de abatere profesională, după cum scrie The Edmonton Journal. O prezentare a conflictului juridic dintre William Makis și Cross Cancer Institut se poate citi în hotărârea de respingere a apelului lui Makis de către Curtea de Apel din Alberta. William Makis a devenit celebru prin promovarea mai multor dezinformări în perioada pandemiei, cea mai cunoscută fiind că ”80 de doctori tineri din Canada au murit subit de la lansarea vaccinurilor COVID-19”. Această afirmație a fost demontată într-un articol de fact-checking realizat de Reuters, care a arătat nu numai că aproape jumătate din medicii incluși pe listă de Makis aveau vârste de peste 55 de ani la data decesului, deci nu erau tineri (”sub 50 de ani” cum susținuse Makis) și sufereau în general de boli cronice, dar și că pe aceeași listă erau incluși medici care muriseră în accidente de mașină sau în perioada în care abia începea administrarea vaccinului în Canada.
CONCLUZIE
Nu, nu există suficiente studii care să demonstreze că ivermectina este eficientă împotriva cancerului. Medicamentul ”minune”, promovat în special în cercurile anti-vacciniste în timpul pandemiei de coronavirus, prezintă unele rezultate promițătoare în studiile preclinice, dar datele statistice arată că, în general, în studiile clinice legate de cancer, rată de succes a substanțelor experimentate în laborator este de 3,4%. În plus, în România, ivermectina nu este autorizată pentru administrare internă la oameni, iar echivalentul ei pentru uz veterinar ”poate avea consecințe dintre cele mai grave asupra sănătăţii umane”.
