”Zonele de conflict de pe planetă au crescut cu 65% în ultimii trei ani”, arată Indexul de Intensitate a Conflictelor, publicat de The Guardian. Războaiele s-au înmulțit și intensificat, cu un impact uriaș asupra creșterii economice globale și a securității alimentare, iar experții constată o tendință de amplificare a violenței cum nu s-a mai înregistrat în ultimii mai bine de zece ani, în condițiile în care crize persistente de mult timp continuă să rămână nerezolvate. Potrivit raportului, o suprafață de aproximativ 6,15 milioane de kilometri pătrați este afectată de lupte între sau în interiorul statelor, însemnând 4,6% din suprafața planetei față de 2,8% în 2021, iar numărul deceselor de pe urma confruntărilor a crescut cu 29%. În plus, 27 de țări au înregistrat o creștere semnificativă a riscului de conflict din anul 2021 încoace, mai notează The Guardian.
Între timp, escaladarea continuă pe fronturile deschise. ”Ambiguitate după un atac rusesc”, constată Les Echos, detaliind că Ucraina acuză Moscova că a lansat împotriva ei o rachetă balistică intercontinentală ICBM, ceea ce ar constitui un act fără precedent în istorie. Washingtonul consideră însă că a fost vorba doar de o rachetă experimentală cu rază medie de acțiune, transmite ABC News. Această presupunere a fost confirmată joi seara de președintele rus Vladimir Putin, care a susținut, potrivit The Moscow Times, că Rusia ”a testat unul dintre cele mai recente sisteme de rachete cu rază medie de acțiune”, fiind folosită ”o rachetă balistică echipată cu un focos hipersonic non-nuclear”. Motivând că atacul este ”un răspuns la agresivitatea NATO împotriva Rusiei”, Putin a subliniat că „ne considerăm îndreptățiți să utilizăm armele noastre împotriva unor ținte militare din acele țări care permit ca armele lor să fie utilizatate împotriva facilităților noastre”, mai notează The Moscow Times.
Pe frontul din Orientul Mijlociu, decizia Tribunalului Penal Internațional de a emite mandate de arestare împotriva premierului israelian, Benjamin Netanyahu, a fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant şi împotriva şefului aripii militare a Hamas, Mohammed Deif, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii a generat reacții în lumea întreagă. În Israel, decizia judecătorilor TPI a fost întâmpinată cu indignare, politicieni din întregul spectru politic criticând acțiunea ca fiind ”antisemită”, noteză The Times of Israel. Netanyahu a vorbit chiar despre ”un proces Dreyfus modern” care ”se va încheia în același mod”, făcând referire la ”incidentul antisemit infam din anii 1890, când un ofițer evreu francez a fost acuzat în mod fals și condamnat pentru trădare, pentru a fi reabilitat ulterior”, mai scrie The Times of Israel, care mai adaugă și că Netanyahu a promis că decizia Curții nu va descuraja Israelul să-și protejeze cetățenii. Al Jazeera observă că Hamas a salutat decizia TPI împotriva oficialilor israelieni, fără a pomeni însă și de mandatul emis împotriva liderului său militar. Washington Post notează că Statele Unite resping mandatele de arestare emise împotriva lui Netanyahu și Gallant, în timp ce alte state transmit semnale că vor susține aceste mandate. Potrivit Euractiv, șeful diplomației europene Josep Borrell a declarat joi că decizia ”este obligatorie, iar toate statele, toate statele părţi la statutul Curţii, inclusiv toate ţările membre ale Uniunii Europene, sunt obligate să pună în aplicare această decizie a Curţii”.
Pe plan european, Parlamentul European a ajuns la un acord politic în jurul componenței Comisiei Europene, după ”negocieri dificile”, după cum constată L’Express. Trei nume au provocat blocajul: reprezentanta Spaniei, Teresa Ribera, (comisar pentru Tranziție ecologică și competiție), italianul Raffaele Fitto (comisar pentru Coeziune), ambii potențiali vicepreședinți ai viitoarei Comisii, și ungurul Oliver Varhelyi, comisar european pentru Sănătate și bunăstare animală. Dreapta a arătat cu degetul spre socialista Ribera, actualul ministru al lui Pedro Sanchez, acuzând-o că a gestionat greșit inundațiile mortale care au lovit țara ei. La rândul lor, stânga și centrul au denunțat vicepreședinția atribuită italianului Fitto, care aparține partidului de extremă dreapta al șefei guvernului italian Giorgia Meloni, dar au criticat și profilul maghiarului Varhelyi, apropiat al premierului naționalist Viktor Orban, mai scrie L’Express. Vorbind despre un început ”dureros” pentru noua Comisie Europeană, Courrier International prezintă o sinteză a principalelor reacții din presa europeană. ”A doua epocă von der Leyen ar trebui să înceapă la 1 decembrie”, notează Politico Europe, în timp ce Le Soir salută compromisul la care s-a ajuns în final, dar care ”dar maschează prost divergențele” .”Ce s-a întâmplat în această săptămână, cu o divizare puternică între grupuri și lupte acerbe pe candidații la funcțiile de vicepreședinți […] este doar o avanpremieră a legislaturii care începe”, anticipează El País, avertizând totodată că noua ”Comisie Europeană pare destinată unei perioade mult mai instabile”./cciulu
(Carolina Ciulu – RADOR)
