Mandatele CPI sunt obligatorii, UE nu poate alege, a spus Josep Borrell

Guvernele Uniunii Europene nu pot alege dacă execută mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională împotriva a doi lideri israelieni și a unui comandant Hamas, a declarat sâmbătă coordonatorul politicii externe a UE. Joi, CPI a emis mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant și a liderului Hamas Ibrahim Al-Masri, pentru presupuse crime împotriva umanității. Toate statele membre ale UE sunt semnatare ale tratatului fondator al CPI, numit Statutul de la Roma. Mai multe state UE au anunţat că își vor îndeplini angajamentele în temeiul statutului dacă va fi necesar, dar premierul ungar Viktor Orban l-a invitat pe dl Netanyahu să-i viziteze țara, asigurându-l că nu s-ar confrunta cu niciun risc dacă ar face acest lucru. „Statele care au semnat convenția de la Roma sunt obligate să pună în aplicare decizia curții. Nu este opțional”, a declarat Josep Borrell, principalul diplomat al UE, în timpul unei vizite în Cipru pentru discuţii cu activiști pentru pace israelieni și palestinieni. Aceleași angajamente sunt, de asemenea, obligatorii pentru țările care aspiră să adere la UE, a spus el. „Ar fi foarte amuzant ca noii veniți să aibă o obligație pe care actualii membri nu o îndeplinesc”, a spus el pentru Reuters. SUA a respins decizia CPI, pe care autorităţile din Israel au descris-o ca antisemită. „De fiecare dată când cineva nu este de acord cu politica unui guvern israelian – este acuzat de antisemitism”, a spus Josep Borrell, al cărui mandat de coordonator al politicii externe a UE se încheie luna aceasta. „Am dreptul să critic deciziile guvernului israelian, fie că este vorba despre domnul Netanyahu sau altcineva, fără a fi acuzat de antisemitism. Acest lucru nu este acceptabil. Este suficient.” În decizia lor, judecătorii ICC au spus că există motive rezonabile să se creadă că Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant sunt responsabili penal pentru acţiuni precum crime, persecuții și transformarea foametei în armă de război, ca parte a unui „atac pe scară largă și sistematic împotriva populației civile din Gaza”. Mandatul pentru Masri enumeră acuzațiile de ucidere în masă în timpul atacurilor din 7 octombrie 2023. Autorităţile israeliene susţin că l-au ucis pe Masri./opopescu/csimion

REUTERS – 23 noiembrie