Introducere
Anul 1476 marchează un episod decisiv în istoria Țării Românești, când Vlad Țepeș, cunoscut pentru curajul și cruzimea sa, își recapătă tronul pentru a treia și ultima oară. Sprijinit de Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei, și de Ștefan Báthory, voievodul Transilvaniei, Vlad înfrânge forțele lui Basarab Laiotă cel Bătrân, un domn susținut de otomani. Această victorie a fost un punct culminant al eforturilor de rezistență împotriva dominației otomane, dar și o manifestare a ambițiilor și conflictelor interne ale vremii.
Context istoric
În a doua jumătate a secolului al XV-lea, Țara Românească era adesea scena unor lupte pentru putere între diverse facțiuni susținute de mari puteri externe, precum Imperiul Otoman și Regatul Ungariei. Vlad Țepeș fusese deja domnitor de două ori: între 1448 și 1456–1462, perioade marcate de campanii anti-otomane și de măsuri dure împotriva boierilor și trădătorilor.
În 1476, tronul era ocupat de Basarab Laiotă, un pretendent favorizat de sultanul otoman Mehmed al II-lea. Reinstalarea lui Vlad Țepeș pe tron s-a realizat în contextul unei campanii comune creștine coordonate de Ștefan cel Mare și Ștefan Báthory, care au vizat slăbirea influenței otomane în regiune.
Bătălia pentru recâștigarea tronului
Pentru a-și recăpăta domnia, Vlad Țepeș s-a bazat pe o alianță militară solidă. Campania sa a implicat mai mulți pași importanți:
- Coordonarea cu aliații: Ștefan cel Mare a furnizat suport militar substanțial, după ce își consolidase propria poziție prin victoria de la Valea Albă-Războieni. De asemenea, Ștefan Báthory a contribuit cu trupe din Transilvania.
- Recucerirea teritoriilor: Orașele strategice Târgoviște și București au fost luate rând pe rând, consolidându-se controlul asupra regiunii.
- Victoria asupra lui Basarab Laiotă: Bătălia decisivă a fost marcată de tactici eficiente și sprijinul moral al forțelor unite, care au forțat retragerea lui Basarab și a susținătorilor săi otomani.
A treia domnie a lui Vlad Țepeș (1476)
Deși a recâștigat tronul, Vlad Țepeș a domnit pentru o perioadă foarte scurtă, de câteva luni, înainte de a fi asasinat. Potrivit unor surse, moartea sa a avut loc în decembrie 1476 sau ianuarie 1477, în condiții încă dezbătute de istorici. Unele relatări sugerează că a fost ucis de boieri trădători sau de turci, în timp ce alte versiuni indică faptul că soldați valahi l-ar fi confundat cu un turc din cauza vestimentației sale.
După moarte, capul său a fost trimis la Constantinopol, unde a fost expus ca dovadă a înfrângerii unui inamic redutabil al Imperiului Otoman. Trupul său ar fi fost înmormântat, conform tradiției, la Mănăstirea Snagov, deși investigațiile moderne au contestat această teorie.
Diplomația și strategiile lui Vlad Țepeș
Reinstalarea lui Vlad pe tron a fost un exemplu al complexității diplomației medievale românești. Relația sa cu Ștefan cel Mare a fost esențială în acest proces, iar alianța cu Báthory reflectă o încercare concertată de a limita influența otomană. Totuși, instabilitatea internă, inclusiv conflictele cu boierii, a continuat să slăbească autoritatea centrală.
Impact cultural: literatură, film și legendă
Figura lui Vlad Țepeș a captivat imaginația colectivă, fiind adesea portretizată în literatură și film:
- Literatura: Vlad este menționat în cronici medievale și ulterior în lucrări romantice, precum poeziile lui Mihai Eminescu. Legenda sa a inspirat, de asemenea, romanul lui Bram Stoker, Dracula, deși acesta distorsionează adevărul istoric.
- Film: Vlad a fost subiectul unor producții cinematografice precum Vlad Țepeș (1979), care încearcă să recreeze evenimentele istorice și să sublinieze personalitatea sa complexă.
- Legende populare: Cruzimea sa și metodele neobișnuite de pedepsire, precum trasul în țeapă, au devenit parte integrantă a folclorului local și internațional.
Concluzie
Victoria din 1476 și a treia domnie a lui Vlad Țepeș rămân un simbol al luptei pentru independență și al rezistenței împotriva dominației otomane. Deși scurtă, această ultimă domnie a fost marcată de eforturi diplomatice și militare remarcabile, consolidând reputația lui Vlad ca unul dintre cei mai enigmatici și controversați conducători ai Țărilor Române. Episodul continuă să inspire istorici, scriitori și cineaști, rămânând un punct de referință în istoria medievală românească.
(Autor: Alexandru Eduard Balaci)
Bibliografie
https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Laiot%C4%83_Basarab
https://historia.ro/sectiune/general/moartea-lui-vlad-tepes-a-treia-domnie-si-2200729.html
https://adevarul.ro/stiri-locale/focsani/armistitiul-de-la-focsani-din-anul-1917-vantul-1616910.html
