Presa internațională continuă să analizeze rezultatele alegerilor din România. „Candidatul Mesia”, rezumă Euronews tabloul turului întâi: „Cu 23% din voturi și o campanie socială de mare impact, Georgescu va merge la turul din 8 decembrie alături de Elena Lasconi, primar și om politic de centru-dreapta, care a primit – tot ca outsider – 19% din voturi”. Georgescu a comparat victoria sa cu miracolul „înmulțirii pâinilor și a peștilor” al lui Iisus Hristos. Adică cinci pâini și doi pești care înmulțiți fac 2.120.404, totalul voturilor pe care le-a obținut. De altfel, retorica lui Georgescu se rezumă la „Dumnezeu este cu noi”.
Rolul companiei chineze care deține TikTok e investigat în urma victoriei șocante a unui candidat de extrema dreaptă la alegerile din România, aflăm din cotidianul POLITICO, amintind că mai mulți cercetători au avertizat înaintea votului că mii de conturi false au desfășurat activități clandestine. Victoria în primul tur a ultranaționalistului și rusofilului Călin Georgescu a declanșat unde de șoc referitor la traiectoria politică a acestei țări UE și NATO, mulți fiind îngrijorați de modul în care o campanie de pe TikTok a reușit să propulseze un candidat necunoscut din obscuritate către victorie.
Deși conform regulamentului propriu al TikTok reclamele politice plătite sunt interzise, de data aceasta regula a fost „în mare măsură ineficientă”, a declarat Keith Kiely, coordonator la Bulgarian Romanian Observatory on Digital Media.
De la Belgrad, cotidianul Politika notează că, pentru prima dată în istoria postcomunistă a ţării, Partidul Social Democrat nu va avea un reprezentant în turul doi al alegerilor pentru funcţia de şef al statului. Primul tur a însemnat final de campanie și pentru liderul extremei drepte AUR, George Simion, și el favorit conform sondajelor preelectorale, care a ocupat poziția a patra cu 13 la sută din voturi, în timp ce alți concurenți care au un CV substanțial, precum fostul premier Nicolae Ciucă sau fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, au rămas la un procent de susținere de o singură cifră.
NAFTEMPORIKI nu face economie de epitete: Noul ”coșmar” a venit de nicăieri, „Înspăimântătorul Călin Georgescu”, „șoc și groază în Occident”. Cotidianul elen reamintește că miza acestor alegeri este poziția geopolitică pe care o va adopta această țară, membru vital al alianței occidentale, într-un moment crucial, cel al conflictului din Ucraina. Până acum, România a jucat un rol de sprijin în efortul Occidentului de a ajuta Kievul, deschizând portul Constanța ca o rută vitală pentru exportul de cereale ucrainene, dar și pentru trimiterea de resurse militare către țara aflată în război.
Dar, avertizează publicația citată, toate acestea s-ar putea schimba dacă Georgescu va prelua conducerea. În multe privințe, Georgescu se potrivește tiparului populistului radical de dreapta din 2024: vorbește simplu, detestă corectitudinea politică occidentală, detestă presa mainstream și se arată mai mult decât prietenos cu Rusia.
„O victorie a candidatului de extrema dreaptă Călin Georgescu la al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România ar putea submina sprijinul țării pentru integrarea în UE, NATO și Ucraina, în vreme ce victoria lui surprinzătoare din primul tur reflectă o explozie a sentimentului anti-establishment” – notează la rândul său publicația americană Stratfor.
„Rezultatul probabil va complica construcția unei coaliții de guvernare și va destabiliza și mai mult scena politică românească la alegerile generale pe 1 decembrie. Victoria neașteptată a lui Georgescu se încadrează într-o tendință mai generală din România și întreaga Europă, una de amplificare a susținerii pentru politicienii de extrema dreaptă care vor să pună capăt războiului din Ucraina, mai observă Stratfor.
Punctele fierbinți de pe harta lumii rămân în continuare Orientul Mijlociu și Ucraina.
„Suntem aproape de o încetare a focului în Liban, sperăm să existe unele progrese și în Gaza, chiar dacă este puțin mai complicat”, reține Euronews din declarația ministrului italian de externe italian Antonio Tajani în deschiderea celei de-a doua sesiuni a G7 Afaceri Externe de la Fiuggi-Anagni. Pe lângă grupul celor șapte, participă și reprezentanți ai Iordaniei, Egiptului, Emiratelor, Arabiei Saudite și Qatarului. Prin intermediul lui Tajani, Italia s-a declarat dispusă să-și asume un rol mai mare de menținere a păcii în Liban pentru a supraveghea acordul de încetare a focului.
De altfel, Le Monde anunță că premierul israelian Netanyahu a promis că guvernul său va adopta o încetare a focului cu Hezbollah-ul libanez, care ar trebui să pună capăt la mai bine de un an de ostilități transfrontaliere și două luni de război deschis în Liban.
Prim-ministrul israelian a avertizat, însă, că țara sa „va riposta” dacă Hezbollah încalcă armistițiul și își va păstra libertatea „totală” de acțiune în Liban.
„Nu suntem încă acolo, dar cred că ne îndreptăm spre faza finală”, a declarat marți secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, despre discuțiile de încetare a focului din Liban.
„Ministrul israelian de finanțe creează o polemică afirmând că vrea să reducă la jumătate populația din Gaza”, citim în La Libre Belgique. Acesta a spus că Israelul ar trebui să „cucerească” Fâșia Gaza și să reducă la jumătate populația palestiniană locală prin „emigrare voluntară”. „Fără îndoială că în Gaza, odată cu încurajarea emigrării voluntare, există, după părerea mea, o oportunitate unică care se deschide odată cu noua administrație (Trump)”, a adăugat ministrul, șef al partidului de extremă dreaptă din actuala coaliție.
De pe frontul ruso-ucrainean suntem informați de FRANCE 24 că Moscova a raportat două noi lovituri ucrainene efectuate cu rachete americane ATACMS, mai multe rachete „lovindu-şi țintele”. Potrivit Ministerului rus al Apărării, forțele ucrainene au lovit „instalaţii” pe 23 noiembrie la 37 de kilometri nord-vest de orașul Kursk, și pe 25 noiembrie la aerodromul Kursk-Vostocinîi. Lucru neobișnuit, Ministerul rus al Apărării a recunoscut că mai multe rachete „și-au lovit ținta” și a raportat că doi soldați ruși au fost răniți și un radar a fost avariat de aceste tiruri ucrainene. Același minister, citat de France 24, afirmă că „pregătește un răspuns” la aceste atacuri, despre care Rusia consideră că depăşesc o linie roșie.
Încheiem cu un articol publicat în LA REPUBBLICA: „Laponia, fără zăpadă şi cu o temperatură de 10 grade: tristul Crăciun al moșului și al renilor săi”.
„Moș Crăciun și spiridușii săi sunt ocupați să facă fotografii cu turiștii și să răspundă la scrisorile primite din întreaga lume, însă sunt neputincioși în fața unui nou fenomen: zăpada puțină din perioada dinantea Crăciunului. Rovaniemi, satul de dincolo de Cercul Arctic pe care marketingul finlandez l-a vândut din anii 1980 ca „adevărata casă” a lui Moș Crăciun, ar fi trebuit să fie deja alb la sfârșitul lunii noiembrie. În schimb termometrul arată +2°C… „Constatăm că schimbările climatice sunt reale şi afectează chiar şi viața de-aici, în Arctica, în special renii. Din cauza iernilor mai blânde și mai imprevizibile, zăpada se topește, apoi îngheață din nou, astfel că se acumulează straturi de gheață, iar renii se chinuie să sape pentru a găsi lichenii, principala lor hrană. Potrivit unui studiu publicat în revista Nature în 2022, Arctica s-a încălzit de aproape patru ori mai repede decât alte regiuni ale lumii, reamintește cotidianul italian./rlambru
(Agenția de Presă RADOR)
