Presa internațională salută acordul de încetare a focului în Liban, dar privește cu îngrijorare continuarea conflictului din Gaza. „Încetarea focului între Israel și Hezbollah, o „victorie majoră pentru Casa Albă”, notează La Libre Belgique, care explică faptul că armistițiul, mediat de Statele Unite și Franța, a intrat în vigoare miercuri dimineață la ora 4 a.m. (ora locală). Armistițiul de șaizeci de zile „reprezintă o victorie majoră pentru Casa Albă, care a căutat să finalizeze o destindere cu Hezbollah în ultimele săptămâni de președinție a lui Biden”, analizează Politico. „Acordul a fost încheiat după o serie de negocieri în Orientul Mijlociu săptămâna trecută” între trimisul special american Amos Hochstein și oficiali libanezi și israelieni, adaugă site-ul.
Acordul de încetare a focului „prevede o perioadă de tranziție de șaizeci de zile în care armata israeliană trebuie să se retragă din sudul Libanului, armata libaneză să se desfășoare în zonele din apropierea graniței, iar Hezbollah să-și mute armele grele la nord de râul Litani”, detaliază publicația Axios. Dacă nu va fi încălcat de niciuna dintre părți, armistițiul „va pune capăt unui an de violență, de când Hezbollah a început să lanseze lovituri împotriva Israelului la 8 octombrie 2023, amenințând că va continua atâta timp cât Israelul își va duce războiul împotriva populației din Gaza, observă la rândul său Al-Jazeera.
În viitorul imediat, „acordul încheiat face posibilă în special restabilirea puterii Israelului pentru operațiunile sale în Gaza”, notează „Le Temps”. „Este aproape sigur că Netanyahu a făcut promisiuni referitoare la Gaza celor mai extremiste părţi ale guvernului său pentru a le atenua furia față de armistițiul din Liban. Armistițiul riscă astfel să înrăutățească și mai mult soarta locuitorilor din Gaza, al căror teritoriu devine din nou ultimul front major al Israelului”, estimează cotidianul elvețian.
Potrivit „El País”, acordul reflectă slăbiciunea Hezbollah după moartea majorității liderilor săi, inclusiv a celui mai înalt lider din ultimele decenii, Hasan Nasrallah, și a unui număr nedezvăluit de luptători, pe care Israelul îi estimează la 3.000″. Cotidianul spaniol amintește că „alte sute de persoane sunt, de asemenea, scoase din luptă din cauza rănilor la ochi și mâini cauzate de explozia” pagerelor lor în septembrie, într-o operațiune pusă la cale de Mossad.
Organizația islamistă s-a aflat sub focul israelian până în ultimul moment, subliniază „Le Soir”. Pe măsură ce părțile finalizau acordul de încetare a focului, IDF a continuat să lovească „ținte în Liban, inclusiv chiar în inima Beirutului și în alte părți, cu bombardamente considerate printre cele mai grele de la începutul campaniei lansate de Israel în Liban pe 23 septembrie”, precizează ziarul belgian. Prin încheierea acestui acord, „America câștigă, fără îndoială, primul premiu în competiție în ceea ce privește realizările”, comentează „L’Orient-Le Jour”. „Neputincios să țină sub control furia israeliană împotriva Gazei, Washingtonul va fi ajuns să se facă auzit în Liban, chiar dacă a susținut cu entuziasm gonirea Hezbollah. Prin urmare, Joe Biden se poate lăuda că și-a încheiat sfârșitul șovăitor de carieră cu un succes diplomatic notabil”.
Cotidianul italian La Stampa scrie că, în timp ce lumea aștepta cu răsuflarea tăiată sosirea confirmării acordului, avioanele israeliene loveau Beirutul, aruncând bombe chiar și în zone până acum neatinse de raiduri, cu atacuri pe care un jurnalist de la postul de televiziune libanez „Al-Mayadeen” le-a definit drept „cele mai violente și mai ample de la începutul agresiunii”. În context, Ankara a cerut stabilirea unui armistițiu „permanent și cuprinzător” în Gaza, cerând Israelului „să pună capăt politicilor sale agresive”. Iranul a primit favorabil vestea sfârșitului agresiunii israeliene împotriva Libanului și a confirmat „sprijinul neclintit” pentru guvernul de la Beirut, pentru libanezi și pentru „rezistență”, adică pentru Hezbollah-ul libanez, după intrarea în vigoare a armistițiului.
Ce trebuie să știm despre încetarea focului între Israel și Liban? întreabă retoric Le Point. În următoarele 60 de zile, Hezbollah și armata israeliană trebuie să se retragă din sudul Libanului pentru a permite armatei libaneze să se desfășoare acolo, cu sprijin tehnic din partea Washingtonului și Parisului, după cum a precizat chiar Joe Biden. Președintele american insistă asupra faptului că „Hezbollahul nu va avea voie să-și reconstruiască infrastructura teroristă” și nici „să amenințe din nou securitatea Israelului”, mai precizează Le Point.
Sub titlul „Rusofilia europeană și revenirea lui Trump produc furtuna perfectă” pentru Kiev”, The Telegraph publică o analiză dedicată ultimelor evoluții de pe scena politică internațională. „Toții ochii din Vest sunt fixați pe viitoarea administrație Trump, așteptând să vadă dacă aceasta va forța Ucraina să se supună unei păci catastrofale propuse de Vladimir Putin. Însă izolaționismul Americii nu e singurul lucru de care trebuie să se teamă ucrainenii. O îngrijorare la fel de mare este ascensiunea partidelor rusofile pe tot cuprinsul UE, care cer să se pună capăt transporturilor de armament către Kiev, subminând însăși alianța NATO”.
Cele mai multe analize referitoare la ascensiunea partidelor de extrema dreaptă în Europa se concentrează pe necesitatea reducerii imigrației, însă oprirea fluxului de arme către Ucraina este un numitor comun al acestora. „Mult prea des se întâmplă ca partidele iubitoare de „pace” să fie motivate de acea dragoste ce nu cutează a-și rosti numele: rusofilia”, crede editorialistul cotidianului britanic, care citează drept exemplu alegerile din România. „Alegerile prezidențiale de duminică din România nu reprezintă decât cel mai nou indiciu cum că politicienii populiști preschimbă sentimentele rusofile în voturi”.
Despre alegerile de duminică scrie și Corriere della Sera, care observă că a doua zi după furtuna electorală care a zguduit România, câștigătorul celor mai imprevizibile alegeri din istoria acestei țări de la granița cu Ucraina se prezintă prin intermediul rețelelor de socializare vorbind din sufragerie. ”Candidat independent puțin cunoscut și plasat la coadă în sondaje, Georgescu a ieșit surprinzător din obscuritate trecând pe primul loc înaintea tuturor, chiar și a candidatului deosebit de favorizat al acestor alegeri prezidențiale: premierul Marcel Ciolacu care, recunoscându-și înfrângerea, a decis să renunțe la conducerea Partidului Social-Democrat”.
„Creșterea neașteptată a candidatului naționalist independent a fost un șoc, având în vedere că majoritatea sondajelor locale au prezis că va obține mai puțin de 10% din voturi”, reamintește la rândul său Euronews. ”România este unul dintre marii susținători ai Ucrainei încă de la începutul războiului, dar lucrurile s-ar putea schimba dacă candidatul anti-NATO ar câștiga și turul al doilea, programat pentru 8 decembrie.
De la Atena, TO VIMA se apleacă asupra posibilității unei noi crize energetice în Europa. Conform previziunilor meteorologice, urmează cea mai grea iarnă de la izbucnirea războiului din Ucraina, ceea ce ar pune mai multă presiune asupra prețurilor deja ridicate la gaz și electricitate. Acest lucru ar putea coincide cu încetarea fluxurilor de gaze naturale prin Ucraina de la 1 ianuarie, când temperaturile ajung de obicei la cele mai scăzute niveluri.
În acest context, notează To Vima, guvernul grec ia măsuri pentru a preveni transferarea prețurilor mari în facturile de energie electrică. Aceeași problemă amenință și alte state din Balcani, cum ar fi Bulgaria și România.
Despre temperaturi scăzute citim și în Huffington Post, care notează că pușcașii marini spanioli fac exerciții „în vecinătatea lui Putin, în România, unde este…frig”.
„Unitatea Fuerza de Infantería de Marina Rumanía I (FIMAR-R-I), un subgrup tactic compus din 250 de militari și aproximativ 40 de vehicule de luptă de la Brigada de Marină „Tercio de Armada” (TEAR), și-a început desfășurarea în România în urmă cu o lună și jumătate pentru a consolida flancul estic al Europei”. După o escală în portul grecesc Alexandroupolis, militarii și echipamentele lor au fost transferați în România pe calea ferată și rutieră, trecând prin Bulgaria, până să ajungă în tabăra „General Berthelot” de la Cincu, sediu al batalionului multinațional al NATO. Deși e încă toamnă, militarii spanioli strămutați la Cincu au găsit o „atmosferă de iarnă”, după cum se vede din imaginile publicate de Statul Major al Apărării (EMAD), lucru care nu i-a împiedicat să înceapă activitățile de pregătire „cu diverse exerciții.”
O noutate în această desfășurare este schimbarea uniformelor, informează Defensa y Aviación, publicație spaniolă cu profil militar. Ajunși în România, pușcașii marini și-au înlocuit uniformele de camuflaj de tip pixel arid, folosite de mai bine de un deceniu, cu un camuflaj de tip pixel pădure. Acest design, mai des întâlnit în armată și la studenții de la Școala Militară Navală, este rar în alte unități ale Marinei spaniole.
(Ruxandra Lambru/RADOR RADIO ROMÂNIA)
