Introducere
Căderea Plevnei, la 10 decembrie 1877, a marcat un moment de cotitură în istoria Războiului Ruso-Turc (1877–1878). Predarea generalului Osman Pașa către colonelul român Mihail Cristodulo Cerchez a însemnat nu doar o victorie militară, ci și consolidarea poziției internaționale a României, deschizând calea spre recunoașterea independenței sale.
Context politic și militar
În anii 1870, Europa era în tensiune din cauza conflictelor pentru dominație în Balcani. Imperiul Otoman, deja slăbit, se confrunta cu ambițiile Rusiei de a extinde influența asupra popoarelor creștine din Balcani. România, deși sub suzeranitate otomană, dorea să-și câștige independența, motiv pentru care s-a alăturat Rusiei în război.
După înfrângeri succesive în fața rezistenței otomane conduse de Osman Pașa la Plevna, Rusia a cerut sprijinul militar al României. Armata română, condusă de domnitorul Carol I, a intrat activ în conflict, contribuind decisiv la blocarea fortăreței și la victoria finală.
Strategia și desfășurarea bătăliei
Asediul Plevnei a durat din iulie până în decembrie 1877. Fortificațiile complexe construite de Osman Pașa au transformat orașul într-un bastion aproape impenetrabil. Primele trei atacuri directe ale rușilor asupra redutelor de la Plevna au eșuat, cu pierderi uriașe.
Armata română a fost implicată direct în atacurile asupra redutelor Grivița și Rahova. Cea mai importantă reușită a fost cucerirea redutei Grivița 1, la 30 august 1877, un moment care a demonstrat curajul și profesionalismul trupelor române.
Pe 9 decembrie 1877, Osman Pașa a încercat să spargă încercuirea, dar a fost respins, fiind rănit în luptă. A doua zi, a semnat capitularea, predându-se colonelului român Mihail Cristodulo Cerchez.
Figuri marcante
Osman Pașa
Un lider respectat, Osman Pașa a devenit un simbol al rezistenței eroice. Prin strategiile sale defensive, a reușit să țină piept unui inamic mult superior numeric și tehnologic timp de cinci luni.
Colonelul Mihail Cristodulo Cerchez
Cerchez, comandant al unei brigăzi române, a fost cel care a primit predarea lui Osman Pașa. Prin comportamentul său, a demonstrat respect față de un adversar învins, consolidând onoarea militară românească.
Domnitorul Carol I
Carol I a fost un factor-cheie în organizarea și conducerea eforturilor militare ale României. Prezența sa pe câmpul de luptă a avut un impact major asupra moralului trupelor și a întărit prestigiul internațional al României.
Consecințe și tratate
Victoria de la Plevna a fost decisivă pentru succesul Războiului Ruso-Turc. În urma conflictului, Tratatul de la San Stefano (1878) și ulterior Tratatul de la Berlin au recunoscut independența României, deși aceasta a fost obligată să cedeze sudul Basarabiei către Rusia, primind în schimb Dobrogea.
Tema în artă, literatură și film
Literatură
Evenimentele de la Plevna au fost descrise în numeroase opere memorialistice, poezii și romane. Personalități precum Vasile Alecsandri au elogiat eroismul soldaților români, iar scrieri precum „Însemnările unui ofițer român” au oferit relatări directe despre lupte.
Pictură și sculptură
Nicolae Grigorescu a realizat tablouri care surprind scene de pe câmpul de luptă, iar numeroase monumente, inclusiv cele de la Grivița și Rahova, comemorează sacrificiile făcute de soldații români.
Ecranizări
Tema căderii Plevnei a inspirat numeroase producții cinematografice:
- „Siege of Plevna” (1912) – unul dintre cele mai vechi filme care tratează asediul, surprinzând dramatismul evenimentelor.
- „Independența României” (1912) – o capodoperă a cinematografiei românești, regizată de Grigore Brezeanu, ce include scene epice din bătăliile pentru Plevna.
- Filme documentare și dramatizări ulterioare, realizate în perioada comunistă, au reflectat momentele cruciale ale războiului, subliniind contribuția României la victoria aliată.
Concluzie
Căderea Plevnei nu a fost doar o victorie militară, ci și un act de maturizare a României ca stat independent. Curajul soldaților, strategiile liderilor militari și impactul politic al evenimentului continuă să fie surse de inspirație pentru arta, literatura și cinematografia românească și internațională.
Bibliografie
https://historia.ro/sectiune/calendar/calendar-28-noiembrie-1877-caderea-plevnei-567014.html
https://www.britannica.com/topic/Russo-Turkish-wars
https://www.britannica.com/event/Siege-of-Pleven
Autor: Alexandru Eduard Balaci
