Influența crescândă a rețelelor de socializare asupra agendei publice internaționale este analizată atent în mass-media, în special în contextul rezultatului primului tur al alegerilor prezidențiale din România. Războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu se află, de asemenea, printre temele urmărite cu atenție de presa internațională.
În România, accesul la rețeaua TikTok ar putea fi suspendat în urma unor acuzații de manipulare electorală, notează Le Monde. „Autoritatea de reglementare pentru sectorul media și digital din România a lansat o investigație asupra rolului rețelei de socializare chinezești în ascensiunea candidatului Călin Georgescu. Acest complet necunoscut, cu convingeri pro-ruse, a ajuns pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică, 24 noiembrie. Cum a putut un candidat de extremă-dreapta ieșit de nicăieri să devină vedetă TikTok în România în câteva săptămâni, apoi să ajungă, spre surprinderea tuturor, în fruntea alegerilor? – este întrebarea aflată pe buzele tuturor”.
Lăsând în urmă întrebarea cum s-a reușit mobilizarea online la votul de duminică, publicația Politico încearcă să explice motivele „pentru care electoratul român e furios” și care au stat la baza opțiunii de vot a românilor. „Există numeroase motive pentru care alegătorii s-au orientat spre candidatul de extrema dreaptă Călin Georgescu – inclusiv o foarte eficientă campanie pe TikTok și o retorică de succes despre cum ar trebui să stea România pe propriile-i picioare – însă nu încape îndoială că el a fost purtat și de un val de furie împotriva stării de fapt din țară. România se luptă cu un îndelungat declin demografic, cu plecarea a milioane de tineri muncitori în străinătate în căutare de salarii mai mari. Cei rămași în România se luptă cu o criză a nivelului de trai și cu amenințarea sărăciei lucii, precum și cu o descompunere a serviciilor publice care le subminează încrederea în sistem”, comentează Politico.
Australia adoptă una dintre cele mai stricte legislații privind accesul adolescenților la rețelele de socializare, scrie RAI News. „Parlamentul australian a votat un proiect de lege care interzice accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Noua lege va obliga companiile de social media să ia ‘măsuri rezonabile’ pentru a-i împiedica pe adolescenți să aibă conturi. Legea prevede ca platforme precum TikTok, Facebook, Snapchat, Reddit, X și Instagram să fie supuse la amenzi de până la 50 milioane dolari australieni (33 milioane USD) în cazul în care nu reuşesc să împiedice accesul copiilor sub 16 ani”. „Platformele vor avea la dispoziție un an pentru a decide cum să pună în aplicare interdicția înainte de aplicarea sancțiunilor. Acestea nu vor putea obliga utilizatorii să furnizeze documente de identificare emise de guvern, cum ar fi pașapoarte sau permise de conducere, sau să solicite o identificare digitală printr-un sistem guvernamental. Unele platforme, cum ar fi YouTube, ar fi exceptate, deoarece sunt considerate utile adolescenților, în special pentru școală”.
În Ucraina, „Rusia a lansat al doilea atac major din această lună asupra infrastructurii energetice, provocând explozii și întreruperi de curent în întreaga țară”, scrie publicația italiană Avvenire. Potrivit autorităților, sute de mii de oameni au rămas fără electricitate. „Infrastructura energetică este din nou ţinta unui atac masiv al inamicului”, a anunțat ministrul ucrainean al Energiei. Principala companie privată de energie, Dtek, a informat că întreruperile au afectat capitala Kiev și regiunile Odesa, Dnipropetrovsk și Donețk. „Atacul face parte dintr-o serie de zece ofensive masive pe care Rusia le-a desfășurat în ultimele luni împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei, afectând grav sistemul electric, alimentând temerile privind întreruperi lungi de curent în lunile grele de iarnă. Atacurile direcționate asupra infrastructurii energetice sosesc într-un moment crucial, iarna fiind din ce în ce mai aproape. Populația se teme că distrugerea rețelei de energie electrică ar putea duce la o criză energetică prelungită, agravând dificultățile deja experimentate din cauza războiului în desfășurare”.
Din sfera politică, Reuters reține că Guvernul georgian a anunţat că nu va derula negocieri de aderare la UE până în 2028. „Partidul de guvernământ din Georgia a anunţat că țara va suspenda discuțiile privind aderarea la Uniunea Europeană până în 2028, refuzând totodată toate subvențiile bugetare de la Bruxelles, după ceea ce a descris drept o ‘cascadă de insulte’ din partea blocului comunitar. Țara din Caucazul de Sud, cu o populație de 3,7 milioane, are obiectivul de aderare la UE înscris în constituția sa, dar relațiile cu autorităţile de la Bruxelles s-au răcit brusc în ultimele luni. UE anunţase deja că cererea de aderare a Georgiei este înghețată. Autorităţile din statele occidentale consideră că alegerile din octombrie – în urma cărora partidul de guvernământ Visul Georgian a obţinut aproape 54% din voturi – au fost fraudate.
Urmărind situația din Orientul Mijlociu, La Libre Belgique publică un articol sub titlul „Abbas se pregătește pentru era post-Abbas și îndepărtează Hamas de la interimat”, făcând referire la perspectivele politice din regiune după intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului. „Președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, a emis un decret prin care stabilește termenii interimatului pentru ziua în care funcția sa va deveni ‘vacantă’, și care exclude de facto Hamas de la putere în această perioadă de tranziție. Potrivit actualei legislații palestiniene, președintele Consiliului Legislativ Palestinian este cel care preia frâiele Autorității Palestiniene în cazul unui vid de putere. Dar CLP, unde Hamas avea majoritatea, nu mai există de când dl Abbas l-a dizolvat oficial în 2018, după mai bine de un deceniu de tensiuni între partidul său, Fatah, și Hamas, care înlăturase Autoritatea Palestiniană de la putere în Gaza în 2007”. „În vârstă de 89 de ani, domnul Abbas, care își păstrează puterea fără să se fi supus vreodată unor alegeri prin vot universal de la expirarea mandatului său în fruntea Autorității Palestiniene în decembrie 2009, a rezistat până acum tuturor presiunilor care îl îndemnau să-și numească un succesor sau de a numi un vicepreședinte”, comentează La Libre Belgique.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/denisse
