Alegerile parlamentare din România sunt urmărite cu atenție în presa internațională. Euronews notează că, potrivit exit pollurilor realizate la nivel național, viitorul parlament și guvern al României vor rămâne pe direcția unei strategii pro-Uniunea Europeană, pro-NATO și pro-Ucraina, în ciuda ascensiunii puternice a ultranaționaliștilor. Potrivit sondajelor institutului CURS, citate de Euronews și Reuters, social-democrații aflaţi în prezent la guvernare conduc cu 26% din voturi, urmați de naționaliștii AUR cu 19%. Locurile trei și patru sunt disputate, cu o largă marjă de eroare, de către liberali, aflaţi în prezent în coaliție guvernamentală cu social-democrații, și de Uniunea pentru Salvarea României, formațiunea candidatei care a ajuns în turul doi la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi. Urmează partidele minore pro și anti-UE, tot într-o marjă îngustă de eroare care arată rezultatele lor mult prea aproape pentru a fi declarate cu certitudine. Euronews reține că forțele euro-atlantice au suficiente voturi pentru a-și asigura o majoritate în viitorul Parlament, capabil să formeze un guvern puternic, care să poată continua politicile deja tradiționale şi apropiate Bruxelles-ului.
„În câteva zile, această țară vecină a Ucrainei și membră a UE a fost marcată de multiple răsturnări, de la sosirea surpriză în frunte în primul tur al alegerilor prezidențiale a candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu, până la acuzații ale autorităţilor cu privire la integritatea alegerilor”, observă France 24. „Bucureștiul a acuzat influența Rusiei în contextul regional actual și rolul platformei TikTok până în punctul în care Curtea Constituțională a dispus o nouă numărătoare, încă în curs. După trei decenii de viață politică structurată de două mari partide, analiștii prevăd un Parlament fragmentat și negocieri dificile pentru formarea unui guvern. Extrema dreaptă, împrăștiată în mai multe partide care au în comun opoziţia faţă de sprijinul pentru Kiev, este creditată cu peste 30% din intenţiile de vot”, mai citim pe site-ul francez de știri.
Cotidianul de stânga Liberation pune în context aceste rezultate: „De la căderea comunismului, în 1989, România nu a cunoscut niciodată un astfel de avans /al extremei drepte/, dar furia celor 19 milioane de locuitori este alimentată de dificultățile economice și de războiul de cealaltă parte a graniței.
Republica Moldova este luată în vizorul presei ruse. „Gazprom” refuză să rezolve problemele cu gazul ale Chișinăului pe propria cheltuială, scrie Pravda. Începând cu 1 ianuarie 2025, Ucraina sistează tranzitul de gaze în Europa de Est, din care o parte mergea în Republica Moldova. Totodată, Chișinăul dă asigurări că Republica Moldova este „mult mai independentă de gazul rusesc”. În realitate, situația este una de criză.
Pentru a începe negocierile referitoare la o rută alternativă de livrare – de exemplu, prin Turcia -, Rusia cere ca mai întâi să fie achitată datoria de 700 de milioane de dolari pe care Chișinăul nu o recunoaște. De asemenea, „Gazprom” a cerut conducerii moldovenești „să convingă Kievul” să asigure tranzitul necesar pentru susținerea securității energetice a Republicii Moldova. Chișinăul pune acum presiune pe Moscova prin faptul că în Transnistria nu vor fi gaze, deoarece conducta „ucraineană” trece prin regiune. „350.000 de oameni riscă să rămână fără căldură și fără electricitate, iar acest lucru s-ar putea transforma într-o catastrofă umanitară”, avertizează premierul moldovean, citat de Pravda, care crede că există riscuri mari pentru aprovizionarea cu energie a întregii Moldove, pentru că 80% din energia electrică consumată pe malul drept al Nistrului este produsă în Transnistria, la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, care funcționează pe gazele rusești. Cu alte cuvinte, tarifele la energia electrică vor crește pe teritoriul întregii Republici Moldova, subliniază publicația rusă.
„Republica Moldova nu poate înlocui lumina rusească cu cea europeană”, titrează la rândul său Nezavisimaia Gazeta, care explică: „Energia electrică este acum produsă în Transnistria din gazele rusești și este furnizată în Republica Moldova. Ea este imposibil de înlocuit cu kilowații europeni din cauza lipsei infrastructurii. Nezavisimaia reamintește declarațiile liderilor Republicii Moldova din 2022: „Mai bine în întuneric, dar nu cu voi (adică cu Federația Rusă”. După cum se pare, ceva s-a schimbat, inclusiv punctele de vedere ale Chișinăului și Bruxellesului asupra problemei. Gazpromul nu mai este atât de rău când gazul în UE este scump și nu există deloc conducte pentru transmiterea energiei electrice”, ironizează publicația moscovită.
Rămânem la Nezavisimaia Gazeta și la o fostă republică sovietică. „Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluție împotriva autorităților din Georgia. După cum se spune în document, „Visul Georgian” a falsificat alegerile parlamentare și, în general, duce o politică pro-rusească. În acest sens, Parlamentul European propune, printre altele, anularea regimului fără vize între UE și această țară, precum și introducerea de sancțiuni împotriva membrilor elitei sale conducătoare”. În opinia editorialistului rus, rezoluția Parlamentului European a adus „Visul Georgian” și UE mai aproape de punctul fără întoarcere. „Trebuie să așteptăm care va fi reacția oficialităților de la Tbilisi. Este clar că ea va fi prin excelență negativă, dar nu se știe dacă oficialii se vor opri doar la întorsături de frază sau vor apărea unele consecințe politico-juridice”. Totodată, expertul este sigur că „Visul Georgian” era pregătit pentru amenințarea cu introducerea de sancțiuni, de aceea este puțin probabil ca acest lucru să provoace vreun regret membrilor săi, punctează Nezavisimaia.
Într-un interviu acordat Euronews, președintele statului georgian, Salome Zourabichvili, vorbește despre valul actual de tulburări din Georgia și despre ce s-ar putea întâmpla în viitor.
Zourabichvili este puternic pro-occidentală, vede viitorul Georgiei ca parte a Uniunii Europene și este nerăbdătoare să-și vadă țara ieșind de pe orbita Rusiei. Acest lucru o pune în contrast direct cu Visul Georgiei, partidul care din 2016 conduce majoritatea aflată la guvernare. Zourabichvili a criticat public unele dintre cele mai controversate legi ale partidului, refuzând să le ratifice, iar acum, după alegerile contestate din octombrie, numește guvernarea „ilegitimă” . ”Cea mai recentă decizie provocatoare a acestui guvern ilegal și ilegitim de a întoarce spatele Uniunii Europene și de a se întoarce către Rusia a declanșat o imensă mișcare de protest în țară care nu dă semne de oprire. În fiecare zi din ce în ce mai mulţi oameni protestează pe străzi. Iar în ţară creşte disidența reală. În instituțiile statului, oamenii demisionează, protestează sau semnează petiții”, reamintește președintele Zurabișvili, care adaugă: „Singurii care îi recunosc, îi aprobă și îi felicită sunt președintele rus Putin și Parlamentul rus”. În continuare, șeful micului stat din Caucaz așteaptă susținere din partea Uniunii Europene: „Avem nevoie de sprijin puternic pentru noile alegeri. Nu pregătim o revoluție: pregătim tranziția către noile alegeri, pentru că aceasta este calea de a merge înainte și de a reveni pe calea Europei. Oamenii care demonstrează pe străzi vor să-și mențină viitorul european și noi alegeri pentru a avea un guvern stabil și legitim în țară. Eu sunt singura instituție independentă rămasă în țară care nu este guvernată de un singur partid și de un singur om”, mai citim în Euronews.
Presa internațională continuă să scrie despre actualitatea politică de peste Ocean. Generalul american în retragere Keith Kellogg, ales de Donald Trump pentru a deveni trimis pentru Ucraina și Rusia, are idei foarte concrete pentru a pune capăt luptelor din Ucraina, se arată în analiza publicată de France 24. Site-ul televiziunii franceze face un scurt portret al emisarului american: are 80 de ani, a fost decorat în timpul războiului din Vietnam, a participat la războiul din 1990-1991 din Irak și acum trebuie să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Dacă se poate într-o singură zi… conform promisiunilor de campanie ale lui Donald Trump. Keith Kellogg are în buzunar o foaie de parcurs ce prevede o schimbare de 180 de grade a strategiei americane în Ucraina. După cum au declarat unii experți pentru France 24, fostul general susține că ajutorul militar al SUA pentru Ucraina i-a permis lui Joe Biden să transforme conflictul într-un război împotriva Rusiei folosind Ucraina ca pretext. O analiză foarte apropiată de narațiunea folosită de Kremlin care descrie conflictul ca pe un război împotriva Occidentului.
Despre un alt membru al echipei Trump citim în CORRIERE DELLA SERA: Kash Patel, noul director al FBI. „Trei săptămâni de nominalizări uluitoare au arătat deja Americii și lumii în ce măsură dorința lui Donald Trump de a guverna într-un mod autoritar, demolând sistemul de control și echilibru al democrației americane și oferind loialiștilor săi toate rolurile cheie, este reală și nu un dispozitiv retoric bun doar pentru campania electorală. Dar nimic nu evidențiază diferența enormă dintre Trump din primul și al doilea mandat mai mult decât alegerea lui Kash Patel ca noul șef al FBI – un incompetent, ales tocmai din acest motiv de Trump, care îl trimite să distrugă agenția pe care o consideră principala ascunzătoare a dușmanilor săi. Șeful FBI-ului are puteri foarte vaste de anchetă și urmărire penală. El poate intimida pe toată lumea, amestecându-se în mass-media, dar și influențând membrii Congresului. Supraveghetorul său firesc, ministrul Justiției, care ar trebui să fie un organism independent, precum însuși FBI, va fi și el în mâinile unui om loial al lui Trump: Pam Bondi.
Trump va putea guverna, având în mâini arma pe care a considerat-o întotdeauna cea mai eficientă pentru a-și impune voința: frica, conchide Corriere.
Pe de altă parte aflăm din paginile agenției ANSA că noul președinte al Consiliului European, Antonio Costa, Înaltul Reprezentant al UE Kaja Kallas și comisarul pentru extindere Marta Kos se află în vizită la Kiev, unde se întâlnesc cu președintele Volodimir Zelenski. Alegerea, extrem de simbolică, coincide cu prima zi de lucru a noii Comisii Europene. „În prima noastră zi de mandat suntem aici pentru a transmite un mesaj: suntem de partea Ucrainei din punct de vedere militar, financiar și politic, încă din prima zi”, a spus președintele Consiliului European la Kiev./rlambru
(Agenția de Presă RADOR)
