Țara, strategică pentru occidentali, ar putea trece în tabăra pro-rusă după al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 8 decembrie
Alegerile parlamentare din România de la 1 decembrie au fost un adevărat test de stres pentru tânăra democrație situată la granițele Uniunii Europene. Cu o rată de participare de 52,50%, față de doar 31,84% la alegerile legislative anterioare din 2020, alegătorii au răspuns în număr mare la chemarea la urne.
Dar întrebarea centrală nu a fost doar despre reînnoirea Parlamentului. A fost vorba de o alternativă crucială: să continue să se ancoreze ferm în Occident și în spațiul euro-atlantic sau să cedeze sirenelor unei apropieri față de Est și de Rusia lui Vladimir Putin.
Aceste alegeri legislative nu au făcut decât să întărească această polarizare a societății românești. După numărarea a 99% din secțiile de votare, Partidul Social Democrat (PSD), principalul partid de centru-stânga, și-a menținut poziția dominantă cu 23% din voturi. Dar adevăratul eveniment este ascensiunea spectaculoasă a Alianței ultranaționaliste pentru Unitatea Românilor (AUR), care a câștigat 18% din voturi. Cu un discurs suveranist și teme puternic aliniate cu punctele de vedere rusești, AUR devine a doua forță politică din țară.
Dacă adăugăm voturile grupurilor mici aliniate extremiștilor, peste 30% dintre români au votat pentru partide antieuropene sau pro-ruse. George Simion, lider carismatic al AUR, a salutat acest rezultat istoric: „Poporul român a votat pentru suveraniştii care suntem”, a declarat el după închiderea secţiilor de votare. „Visul nostru de a elimina social-democrații și liberalii din guvern este împlinit”.
Nu este necesară o majoritate clară, chiar dacă o coaliție pro-europeană care să combine centrul-dreapta și stânga pare ipoteza cea mai probabilă. Aceste alegeri au avut loc într-un climat tensionat, marcat de tensiuni legate de războiul din Ucraina și de o creștere bruscă a discursurilor populiste și anti-europene. Ele se desfășoară într-o secvență electorală fără precedent, între primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și al doilea tur de scrutin programat pentru 8 decembrie. Problema trece cu mult dincolo de granițele României, cu implicații directe pentru securitatea europeană.
Preocupări serioase la Bruxelles
Surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale a fost victoria lui Călin Georgescu, un candidat extremist pro-rus care a reușit să capteze atenția unui electorat dezamăgit. Acest fost inginer în vârstă de 62 de ani, fără sprijin politic, dar cu popularitate pe TikTok, a învins candidații din partidele tradiționale. Cu videoclipurile sale scurte și incitante, a reușit să mobilizeze un electorat tânăr, care stă adesea departe de urne.
În fața lui se află Elena Lasconi, o fostă jurnalistă devenită lider al centrului dreapta pro-european. Primarul Câmpulungului, un orășel situat în centrul țării pe care a reușit să-l revitalizeze, se prezintă drept ultimul bastion împotriva ascensiunii extremismului. Ea va trebui să convingă alegătorii la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 8 decembrie că proiectul ei de orientare europeană rămâne cea mai bună opțiune pentru țară. Partidul său, Uniunea Salvați România, a câștigat doar 12% din voturi, dar mizează pe o posibilă alianță cu Partidul Național Liberal, care a obținut 14,50% din voturi.
Ascensiunea extremei drepte și a forțelor pro-ruse în România provoacă îngrijorare serioasă la Bruxelles, Washington și în capitalele țărilor vecine. Situată aproape de Ucraina, România joacă un rol cheie în apărarea granițelor de est ale UE și NATO. Țara găzduiește mai multe baze militare ale Alianței, inclusiv un scut antirachetă american și o unitate de intervenție rapidă condusă de Franța.
„Sunt adjunctul diviziei multinaționale de sud-est din București, o mare unitate NATO care are în jur de 20.000 de soldați”, explică generalul francez Loïc Girard. „Aici avem sisteme de apărare sol-aer și tancuri de luptă care sunt esențiale pentru securizarea acestei regiuni strategice”.
O placă turnantă vitală pentru ajutorul acordat Ucrainei
O posibilă deplasare a României către sfera de influență rusă ar compromite acest echilibru. Acest scenariu este cu atât mai îngrijorător cu cât țara este un hub vital pentru ajutorul umanitar și militar destinat Ucrainei.
Soarta României va fi decisă pe 8 decembrie în al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Duelul dintre Elena Lasconi și Călin Georgescu pune în față două viziuni diametral opuse asupra viitorului țării.
Cu discursurile sale mesianice și promisiunile de pace prin eliminarea partidelor politice, Georgescu atrage un electorat deziluzionat de corupție și de proasta guvernare. „Vă garantez că nu va mai exista vreun partid politic în România”, le-a spus el susținătorilor săi în aprilie. „Oamenii îi vor doborî”. Afirmațiile sale rezonează ca un ecou al anilor întunecați ai dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, trezind amintiri dureroase.
Elena Lasconi, în schimb, mizează pe experiența ei de primar și pe un program hotărât axat pe Europa pentru a-i convinge pe cei indeciși. „Suntem aici din cauza a treizeci și cinci de ani de politică proastă”, a spus ea. „Avem nevoie de schimbare și de o nouă elită politică”. Dincolo de România, toată Europa are ochii ațintiți asupra acestor alegeri. O trecere spre Rusia ar slăbi pozițiile europene și atlantice într-o regiune deja slăbită de războiul din Ucraina.
LE MONDE (Franța), 2 decembrie 2024 – Autor: Mirel Bran
Traducerea: Ruxandra Lambru /RADOR RADIO ROMANIA
