Ο serie de crize ocupă prima pagină a presei internaționale. Cea mai recentă a izbucnit în Coreea de Sud, unde președintele, aflat sub o presiune politică în creștere, a declarat în mod surprinzător legea marțială, pentru prima dată în ultimii mai bine de 50 de ani, după cum remarcă BBC. ”Președintele a mers direct la opțiunea extremă”, reclamă un expert citat de Sky News, detaliind că motivul invocat a fost necesitatea eradicării unor ”forțe antistatale nerușinate pro-Coreea de Nord”. Însă editorialistul Sky News evidențiază că tocmai comportamentul autoritar și excentric al președintelui este specific unei conduceri de tip nord-coreean, fiind mai degrabă motivat de scandalurile de corupție în care este implicat acesta împreună cu soția sa. La mai puțin de trei ore, Parlamentul a votat pentru invalidarea legii marțiale, iar trupele armatei au început să se retragă de pe străzi, blocând astfel ”cea mai serioasă provocare pentru democrația sud-coreeană din anii 1980 încoace”, după cum subliniază Reuters.
În Georgia, protestele continuă, iar La Libre Belgique anunță încă din titlu bilanțul celei de-a cincea nopți de confruntări: 26 de răniți. ”Noapte de noapte, georgienii inundă bulevardul central care trece pe lângă parlament, într-un număr atât de mare încât abia dacă mai este loc de trecere”, ”acuzând guvernul din ce în ce mai autoritar că a renunțat la viitorul lor european pentru o întoarcere în sfera de influență a vecinului lor rus”, scrie BBC. Avocatul Poporului din Georgia a acuzat marți autoritățile că folosește tortura împotriva protestarilor arestați, scrie Reuters, în timp ce The Moscow Times notează că premierul georgian a amenințat marți că îi va pedepsi pe adversarii săi politici, acuzându-i că sunt în spatele violențelor de la protestele în masă, după ce instanța supremă de la Tbilisi a respins un proces cheie pentru anularea rezultatelor controversate de la alegerile din octombrie. Prim-ministrul Irakli Kobakhidze – care a înfuriat protestatarii săptămâna trecută anunțând că guvernul său va amâna discuțiile de aderare la UE până în 2028 – a sugerat și că îi va pedepsi pe funcționarii publici care participă la proteste, cu tăierea salariilor”, mai scrie The Moscow Times.
Și Franța se află la ”începutul unei crize politice majoare”, după cum constată Le Figaro, în timp ce Il Corriere della Sera anticipează deja un ”haos în Franța”, în condițiile în care Guvernul Barnier este amenințat cu demiterea, la doar două luni de la numire. Miercuri, vor fi dezbătute cele două moțiuni de cenzură depuse de partidele de stânga și de extrema dreapta, ca urmare a utilizării, luni, de către guvern, a articolului 49.3 din Constituție pentru proiectul de lege de finanțare a asigurărilor sociale, scrie Liberation. Chiar dacă, potrivit Les Echos, premierul Michel Barnier a făcut apel la responsabilitate din partea deputaților în fața riscurilor generate de lipsa bugetului, soarta guvernului pare pecetluită, iar Le Monde scrie că președintele Emmanuel Macron caută deja un înlocuitor pentru Barnier.
În sfârșit, Politico oferă detalii despre audierea marți, în Parlamentul European a reprezentanților TikTok ”pentru a contracara acuzațiile potrivit cărora nu ar fi gestionat în mod corespunzător conținutul politic legat de alegerile prezidențiale din România”. ”Directorii TikTok au dezvăluit că au fost demontate două campanii vizându-i pe alegătorii români și o campanie cunoscută pe care a legat-o anterior de instituția media susținută de Kremlin, Sputnik, care a apărut din nou pe platformă. Toate aceste campanii au fost întrerupte vineri, 29 noiembrie, între primul tur al alegerilor prezidențiale și votul parlamentar de duminică, 1 decembrie”, scrie Politico.
Caroline Greer, principala lobby-istă a companiei la Bruxelles, a declarat că firma are 95 de moderatori de conținut români și a susținut că este vorba de un număr mai mare de moderatori locali decât la alte platforme. Politico amintește că ”autoritățile române au cerut Comisiei Europene să investigheze dacă platforma respectă legea UE privind rețelele sociale, care prevede că firmele trebuie să evalueze și să atenueze riscurile la adresa integrității alegerilor. Comisia a trimis întrebări platformei TikTok ca parte a unei anchete în curs privind politicile companiei de moderare a conținutului și așteaptă un răspuns până la jumătatea lunii decembrie”.
Carolina Ciulu, RADOR RADIO ROMÂNIA
