Introducere
Anul 1916 marchează un moment crucial pentru istoria României. Războiul Mondial se intensifica, iar ședința Parlamentului deschisă de Regele Ferdinand I, în Sala Teatrului Național din Iași, rămâne o imagine simbolică a solidarității naționale și a determinării de a lupta pentru integritatea teritorială și suveranitatea țării.
Context istoric
La sfârșitul anului 1916, România traversa una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa. După intrarea în război de partea Antantei, invazia Puterilor Centrale determinase retragerea administrației române și a Casei Regale la Iași, capitala provizorie a României. Bucureștiul, ocupat de trupele inamice, simboliza sacrificiile și pierderile suferite, în timp ce Iașiul devenea centrul rezistenței naționale.
Deschiderea Parlamentului
În data de 15 decembrie 1916, Parlamentul României s-a reunit în Sala Teatrului Național din Iași. Evenimentul a fost deschis de Regele Ferdinand I, care a citit „Mesajul Tronului” într-o atmosferă solemnă. Discursul regal sublinia hotărârea națiunii de a lupta până la capăt pentru independență și unitate, încurajând solidaritatea și sacrificiul comun pentru un viitor mai bun. Printre personalitățile marcante prezente la această reuniune se numărau Ion I. C. Brătianu, prim-ministru și lider al Partidului Național Liberal, Take Ionescu, unul dintre cei mai influenți lideri politici ai vremii, și Nicolae Iorga, istoricul care avea să devină ulterior o figură iconică a vieții publice românești. Aceștia, împreună cu ceilalți parlamentari, au consolidat și susținut deciziile strategice necesare în fața războiului.
Politica în perioada războiului
Politica românească din acea perioadă era caracterizată de o polarizare redusă, față de unitatea și consensul impuse de situația de criză. Partidele politice principale, deși aveau divergențe în timp de pace, au colaborat pentru a sprijini efortul de război. Deciziile erau adesea luate în cadrul Consiliului de Miniștri, sub coordonarea lui Ion I. C. Brătianu, care a demonstrat o abilitate remarcabilă în navigarea complexității situației internaționale.
Mesajele politice transmise publicului și militarilor puneau accent pe curaj, solidaritate și loialitate față de interesele naționale. Propaganda vremii a fost utilizată pentru a inspira și mobiliza populația, în timp ce presa, deși restrânsă în capacitate, continua să fie o unealtă esențială pentru informare și moral.
Mesajul Tronului
Discursul Regelui Ferdinand I, rostit cu această ocazie, a fost unul dintre cele mai emoționante momente ale deschiderii Parlamentului. Deși textul exact poate varia în funcție de surse, ideea centrală a fost clară:
„Cu credință în dreptatea cauzei noastre, chemăm toată națiunea la solidaritate. Vom lupta până la capăt pentru independența și unitatea națională. Sacrificiile noastre de astăzi vor clădi temelia unei Românii Mari, puternice și unite.”
Aceste cuvinte au rămas în memoria colectivă ca un exemplu al angajamentului neclintit al conducătorilor și al poporului pentru atingerea idealurilor naționale.
Concluzie
Deschiderea Parlamentului la Iași în 1916 a fost o demonstrație a rezistenței și a voinței de supraviețuire în fața adversităților. Prin mesajele de unitate și solidaritate transmise de Regele Ferdinand I, ședința a marcat un moment de referință în istoria României, contribuind la conturarea destinului țării ca stat unitar și independent.
Autor :Alexandru Eduard Balaci
Bibliografie
https://historia.ro/sectiune/general/exilul-parlamentului-romaniei-1916-1918-569651.html
https://historia.ro/sectiune/general/proclamatia-regelui-ferdinand-i-de-la-racaciuni-564784.html
http://iit.academiaromana-is.ro/centenar/paper/Iorga_Discurs_1916__89-94.txt
