Opinie – Cărțile despre noi, despre societate

Autor:Alexandru Eduard Balaci

În 2024, cititul este considerat doar un mijloc de relaxare și nu o modalitate de însușire a unor cunoștiințe. În ciuda faptului că procesul de învățare se rezumă în mari proporții la citit, este preferat un proces de pregătire bazat pe practică. Din acest motiv, piața de carte din România rămâne la un nivel scăzut, inclusiv la nivel digital. Măsurătorile efectuate de Eurostat pe anul 2023 au clasat România pe ultimele locuri la achiziția de cărți, ziare și reviste digitale, în circumstanțele în care au început să apară inclusiv tablete care pot fi folosite drept înlocuitori pentru caietele studențești.

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20240423-2.

Dezinteresul față de metodele clasice de învățare a generat o piață a modelelor alternative, pe bază de aplicații sau cursuri de pregătire, care pun accentul pe aspectele practice. Mai clar, în zilele noastre, un tânăr poate să dobândească o aptitudine fără să mai urmeze un ciclu de 3 ani de studii sau un masterat, cu excepția ariilor profesionale precum: medicină unde este nevoie de un ciclu mai lung de pregătire. Un alt aspect este „timpul” care este extrem de important în zilele noastre, întrucât fiecare persoană își conturează obiective pe care dorește să le atingă cât mai repede.  Lumea nu mai are răbdare  iar piața de carte s-a adaptat prin comercializarea unei literaturi ușor de înțeles și cu puține pagini.

Din acest motiv, cititul este considerat un mijloc petrecere al timpului liber și nu o modalitate de învățare. În anii 90,  piața cărții presupunea o dezbatere continuă a ideilor din societate, însă în zilele noastre, ideile sunt dezbătute pe internet iar persoanele nu mai trebuie să scrie o carte de 200 de pagini prin care să-și promoveze și justifice argumentele. Un alt aspect este prețul unei cărți, care a ajuns la cote ridicate în ultimii ani iar cumpărătorii sunt din ce în ce mai tentați să-și gestioneze altfel veniturile decât să cumpere cărți (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Consumer_prices_of_cultural_goods_and_services).

Timpul tot mai scurt

În 2022, Eurostat publica o statistică prin care arăta că  populația europeană consumă tot mai multe știri online, având în vedere și existența pandemiei. România era cotată cu 59%, pentru persoanele între 16-74 de ani( https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20220824-1) care consumă informații cu un timp de citire de până în 5 minute/informație.În interiorul acestui studiu a fost analizat consumului informații din reviste și publicații online, ceea ce demonstrează faptul că, cererea pentru informații cat mai simplificate este în creștere. Reversul acestei statistici este faptul că multe informații ajung neprelucrate sau chiar false în atenția cititorilor care nu pot să facă diferența dintre adevărat sau fals, dacă nu au interes în acel domeniu. Circulația crescută a informațiilor false a conturat necesitatea unor companii sau departamente de fact-checking, care să verifice exactitatea celor publicate.  O altă problemă rezultată este bombardamentul cu informații sau „information overload” care este considerat atât în Statele Unite cât și în Europa o cauză a problemelor de somn și scăderea stimei de sine(https://www.who.int/europe/news-room/25-09-2024-teens–screens-and-mental-health). Supraîncărcarea cu informații nu poate fi obținută din cititul de cărți, ci doar din mediul online, din această cauză, OMS propunea ca mediul online să fie folosit cu moderație iar persoanele, în special tinerii, să  încerce  să filtreze cât mai mult informațiile și să stea departe de informațiile  cu impact negativ. Consumul de informații este necesar într-o societate în continuă dezvoltare, însă este important de unde ne luăm informațiile și felul în care le lăsăm să ne afecteze.

Concluzie

Piața de carte nu va mai genera interes  pentru încă mulți ani, fiind o piață tot mai influențată de creșterea prețurilor și dezinteresul față de numărul ridicat de pagini. Cu toate acestea,  cărțile duc la scăderea anxietății și la îmbunătățirea perspectivei de sine. În schimb, societatea va consuma și mai mult informațiile digitale, pe măsură ce timpul trece iar  accentul pe timp liber va fi la fel de important, cu problema că, opțiunile de relaxare se extind iar oamenii preferă să se deconecteze  în alt mod decât să citească o poveste.