Introducere
În fiecare an, institutele de analiză a opiniei publice măsoară părerea cetățenilor cu privire la regimul comunist, în comparație cu vremurile pe care le trăim după 1989. Măsurătorile au demonstrat că și după 10 ani (2013-2023) există persoane care regretă dispariția regimului în anul 1989 și consideră că viața era mult mai stabilă atunci. O altă perspectivă alarmantă este faptul că și cei care s-au născut după 1989 și nu au trăit în acele vremuri cred că se trăia mai bine în timpul comunismului. În aceste circumstanțe, în luna decembrie a fiecărui an există „pelerinaje” la Scornicești (localitatea unde s-a născut Nicolae Ceaușescu).
În 2023, institutul INSCOP a publicat un sondaj realizat între 2013 și 2023, din care rezultă că opinia favorabilă privind regimul comunist a crescut în 2023 la 48,1%, față de 45,5% în 2013. Sondajul a fost efectuat INSCOP, la comanda news.ro, pe un eșantion de 1100 de persoane de peste 18 ani, prin interviu telefonic.
Cui se datorează asta sau care este cauza?
În circumstanțele unor crize constante în societate, persoanele primesc multe informații negative, de multe ori din surse neverificate, care alimentează emoții sau generează nevoia de distanțare de ”bombardamentul informațional”. Prezența constantă unor expresii precum „crize economice”, ”lipsa banilor sau creșterea prețurilor” poate conduce la o epuizare a publicului, care încearcă să blocheze prezentul prin apelul constant la trecut. În limbaj de specialitate, acest lucru a fost definit drept „A Theory of Temporal Adjustments of the Evaluation of Events: Rosy Prospection-Rosy Retrospection”. În cazul în care discutăm despre trecut, conceptul este denumit: „Rosy Retrospection”. Teoria a fost dezvoltată de Terence R. Mitchell în 1993 și a analizat de ce persoanele fac apel constant la trecut, în circumstanțele în care acest lucru alimentează tristețea. Mitchell a descoperit că o cauza este dorința oamenilor de a retrăi momentele pe care el le-a considerat importante din viața lor, având în vedere că prezentul este privit drept „irelevant”. În cazul oamenilor ajunși spre finalul vieții, acest sentiment se accentuează, pe măsură ce factori precum: sănătatea, stabilitatea financiară și socializarea se deteriorează iar ei devin tot mai singuri și vulnerabili în fața crizelor.
În 2023, institutul INSCOP a publicat un sondaj din care rezultă că 48,1% din persoane consideră că regimul comunist a fost un lucru bun pentru România, alături de 46.4 % care cred că se trăia mai bine. În 2013, la aceleași întrebări, doar 45,5 procente au răspuns că regimul a fost un lucru bun, iar 44,4 procente considerau că se trăia mai bine. Pe baza teoriei de mai sus, se poate construi argumentația că există o diferență de stabilitate în societate, care a influențat această statistică. În 2013 nu existau crize atât de profunde precum război în vecinătatea estică sau pandemie care să influențeze direct viața oamenilor, iar, din acest motiv, lumea era puțin mai nostalgică decât în 2023, respectiv 2024. În 2023, au existat repercusiuni cauzate de pandemie și ”bombardament” media referitor la agresiunea rusească asupra Ucrainei. Conform Eurostat, în 2023, 62% dintre populația Europei considera pandemia Covid-19, războiul din Ucraina, criza energetică și șomajul drept principalele „stimulente” care afectează sănătatea mintală (sursa: https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/3032). Astfel, 60% au susținut că, în principal condițiile de trai afectează cel mai mult condiția psihică și 53% au optat pentru condiția financiară.
Cum este și cazul României, un procentaj ridicat este îngrijorat de „ziua de mâine” și regretă comunismul, pentru că exista o oarecare „siguranță a zilei de mâine”. Mai mult decât atât, lipsa informațiilor pentru fiecare om a contat întrucât cetățenilor le era indus la nivel psihologic că exista cineva (partidul) care are grijă de ei, indiferent de deciziile pe care le luau. Cu un set de constrângeri ridicat (lipsa libertăților personale, pedepse drastice și aport ridicat pe muncă, nu pe individ) persoanele ajung să trăiască într-un refugiu personal, permis de regim cu condiția creșterii productivității. În zilele noastre, când accentul este pus și pe individ iar persoanele nu mai au „siguranța zilei de mâine” dorul față de tinerețe și „siguranță” crește pe măsură ce timpul trece și apar noi crize.
Pe măsură ce anii vor trece și vor exista și mai multe crize, nostalgia va crește, iar credibilitatea publică a mediului politic, presei și condițiilor de trai va scădea. Pentru ca lucrurile să se modifice este nevoie de stabilitate în societate și la nivel economic.
Dar tinerii?
În același sondaj publicat de INSCOP, persoanele între 19-29 de ani considerau în proporție de 41% că se trăia mai bine în comunism, în circumstanțele în care ei s-au născut după 1989. În lipsa posibilității de comparare a perioadei de atunci și zilele noastre, tinerii sunt extrem de ușor de influențat de propaganda naționalistă, dar și de persoanele în vârstă, care scot în evidență doar părțile bune din comunism. În lipsa informării asupra istoriei comunismului românesc, tinerii consideră că se trăia mai bine financiar decât în zilele noastre.
Pentru a se rezolva acest lucru, pe lângă stabilitatea financiară care ține de mediul politic, este nevoie de campanii de informare ușor de înțeles, precum documentare și mărturii publice ale persoanelor care au trăit în comunism și pot să ofere o perspectivă obiectivă. O altă problemă este și expansiunea capitalismului de tip „sălbatic” care propune doar câștiguri financiare și nimic mai mult, care influențează tinerii să consideră că banii sunt cei mai importanți în lumea asta iar faptul că se câștigă bine contează mult mai mult decât a avea dreptul de a circula liber, seara, pe stradă.
Încheiere
Fără o conștientizare a instituțiilor publice, nostalgia poate duce la decredibilizarea statutului și apariția urii față „libertățile” câștigate cu greu în 1989. Este nevoie de implicarea civică, stabilitate și acțiuni concrete ale statutului pentru conștientizarea trecutului de către noile generații.
Autor: Alexandru Eduard Balaci
RADOR – 12 decembrie
