Previziuni pentru turul II
Imediat după anunţarea rezultatelor finale ale alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie, cei doi candidaţi care au rămas în cursa pentru cea mai înaltă demnitate în stat, staff-urile de campanie, activele de partid, analişti, jurnalişti şi simpli cetăţeni încep să facă socoteli şi estimări privind evenimentele care vor urma, cu finalitate, evident, în rezultatul final care va fi anunţat după scrutinul din 16 noiembrie.
Să vedem care ar fi principalele concluzii ale primului tur la prezidenţialelor şi să încercăm să conturăm un orizont de aşteptări pentru finala în care se for înfrunta Victor Ponta şi Klaus Iohannis.
Rezultatele primului tur
Conform datelor finale ale alegerilor comunicate de Biroul Electoral Central pe 4 noiembrie (şi care urmează să fie validate de Curtea Constituţională), din cei 18.284.066 de votanţi aflaţi pe listele electorale, s-au prezentat la vot 53,17 %, cea mai slabă prezenţă la un scrutin prezidenţial de după Revoluţie.
Aşadar, pe primele două locuri s-au clasat Victor Ponta susţinut de USL, cu 40,44 % şi Klaus Iohannis, susţinut de Alianţa Creştin-Liberală, cu 30,37 %. Aceasta înseamnă o diferenţă de 10,07 % – cea mai mare din 1992 încoace în turul I al prezidenţialelor între primii doi clasaţi, adică – în valoare absolută – de 954.687 de voturi.
În ziua alegerilor, spre pranz, de la sediul PSD din Kiseleff plecau primele cifre ale scrutinului, pe surse, care arătau o diferență uriașă între Ponta și Iohannis: 46% la 24% – circa 22 de procente – ceea ce nu era întru-totul surprinzător, fiindcă este deja o tradiţie ca electoratul PSD să fie unul extrem de matinal la vot. La rândul lor, cei de la ACL, avansau de asemenea pe surse un ecart de 7-8 % spre orele amiezii. Tot pe surse, Monica Macovei era cotată, spre seară la circa 10 % din opţiuni, aşteptare confirmată formal chiar de candidata independentă, imediat după închiderea urnelor, dar infirmată ulterior, în mod categoric de scorul oficial.
Ca număr absolut de voturi, scorurile cele mai mari ale lui Victor Ponta sunt înregistrate în judeţul Dolj, unde a obţinut 173.687 de voturi, din Iaşi – 150.499 de voturi şi din Olt – 129.800 de voturi. Iohannis în schimb a avut cele mai numeroase voturi în judeţul Sibiu – 151.841, în Cluj – 139.309 şi Timiş – 130.411.
Pe lângă toate acestea, cifrele oficiale arată un rezultat aşteptat de mai toată lumea, mai puţin poate din perspectiva diferenţei de procente – peste 10 %, ceea ce în lumea specialiştilor în studii sociologice, înseamnă un avans aproape imposibil de surmontat în cel de-al doilea tur, mai ales în condiţiile în care candidatul locului doi este Iohannis. Cu alte cuvinte Ponta pierde turul II doar dacă ar vrea el !
Ambii candidaţi şi-au realizat ţintele, Ponta depăşind pragul psihologic de 40 % iar Iohannis pe cel de 30 %.
Mai obervăm, doar strict tehnic, nu şi corect ştiinţific, că dreapta nesegmentată (în combinaţia ipotetică a unui candidat unic – Iohannis – Udrea – Macovei) ar fi însemnat exact 40,01 %, adică doar 0,43 % mai puţin decât Ponta.
Pe lângă cea mai mare diferenţă între primele două locuri în ultimii 20 de ani în turul I al prezidenţialelor, am mai consemnat alte două premiere:
– cel mai bun scor al unui independent – Călin Popescu – Tăriceanu – 5,36 %, în prezidenţialele din ultimii 25 de ani (dar al doilea cel mai slab scor al vreunui loc trei din primul tur prezidenţial în ultimii 25 de ani, după Ion Raţiu – 4,29 % în 1990)
– cel mai slab procent realizat de un candidat postrevoluţionar la prezidenţiale – Mirel Amariţei – 0,08 %, adică un număr pe ţară de 7895 de voturi.
În cele ce urmează prezentăm o analiză comparativă a numărului de voturi obţinute raportat la numărul de semnături strânse de candidaţi.
Dacă avem în vedere declarațiile din media, candidații la alegerile prezidențiale din acest an au strâns aproape 8,5 milioane de semnături de susținere, iar la urne s-au prezentat, în primul tur de scrutin 9.723.232 de alegători.
Există 6 candidaţi al căror număr de semnături este mult mai mare decât numărul de voturi obţinute: Meleşcanu (+295.000), Brânză (+255.000), Rotaru (+273.000), Funar (+195.000), Amariţei (+192.000) şi Szilagyi (+145.000), ceea ce ne face să ne întrebăm în mod legitim cum au strâns aceşti candidaţi numărul de semnături anunţat (peste 200.000) necesar intrării în cursa prezidenţială, în condiţiile în care, conform legii, un cetățean nu poate semna decât pentru susținerea unui singur candidat.
Rezultatele exit – poll – urilor
Duminică, 2 noiembrie, la ora 21:00, după închiderea urnelor, casele de sondare a opiniei publice au publicat, prin intermediul televiziunilor, rezultatele exit-poll-urilor la ieşirea de la urne, astfel: DIGI 24 şi B1 TV a publicat rezultatele IRES (în particular IRES a publicat la ora 22:00 datele valabile pentru ora 21:00, restul caselor de sondare afişând rezultate pentru ora 19:00 a zilei votului), România TV – rezultatele CSCI, Antena 3 a conlucrat cu Sociopol, iar Realitatea TV a comunicat datele realizate de Agenţiei de Rating Politic.
Se observă că pentru prima dată după multă vreme, casele de sondare a opiniei publice au dat estimări apropiate de cifrele oficiale privind procentele prezidenţiabililor, în linii mari erorile fiind în marjele nominale anunţate.
Conform unei estimări a IRES, realizate în ziua scrutinului – 2 noiembrie -, în primul tur al prezidenţialelor au votat aproximativ 56 % dintre bărbaţii cu drept de vot şi 50 % dintre femei. Per total alegători prezenţi la urne am înregistrat 48 % femei şi 52% bărbaţi.
Pe categorii de vârstă, situaţia se prezintă astfel: din votanţii din categoria 50 – 64 ani au fost prezenţi la vot un procent de 58 %, urmaţi de cei din categoria 30-49 ani – cu 57 %, apoi de cei din categoria 18-34 de ani – care au votat în procent de 51%, iar cei mai reticenţi în a merge la vot au fost cei din categoria peste 65 de ani – cu doar 44 % votanţi.
Legat de ponderea în numărul votanţilor, categoria 35 – 49 de ani au reprezentat 29 % din total, urmaţi la egalitate de cei din categoriile 18 – 34 ani şi 50 – 64 de ani, iar cei mai reticenţi au fost cei din categoria +65 de ani – cu 17 % pondere din totalul celor care s-au prezentat la urne.
Din punct de vedere al studiilor, cei cu cel mult 10 clase sau şcoala profesională au votat în procent de 34 %, în schimb foarte interesaţi de scrutin s-au arătat cei cu studii superioare – care au votat în procent de 71 % şi, mai ales, cei cu studii liceale/postliceale, cu o prezenţă de 78 % din totalul categoriei lor.
Ponderea votanţilor din punct de vedere al studiilor a arătat astfel: cei cu 10 clase/şcoala profesională – pondere 34 %, studii liceale/postliceale – 44 % şi studii superioare – 22 %.
Pentru primii cinci clasaţi în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie 2014 – Ponta, Iohannis, Tăriceanu, Udrea şi Macovei – se pot face câteva aprecieri în funcţie de distribuţia voturilor obţinute raportat la câţiva parametri: sex, vârstă, educaţie, localitate, şi zonă geografică. Este de subliniat că toate aceste rezultate se raportează per candidat şi ele trebuie corelate cu ponderea prezenţei generale la vot, defalcată pe aceleaşi criterii.
Din punct de vedere al regiunilor, se observă că primii cinci clasaţi, cu excepţia lui Iohannis, au obţinut voturile preponderent din Regiunea Sud – Bucureşti – Dobrogea, în timp ce Iohannis, aşa cum era şi firesc, a fost preferat, în principal de locuitorii din Transilvania şi Banat. Pentru Iohannis, o provocare pentru turul al II-lea al prezidenţialelor o reprezintă atragerea de voturi din Regiunea Sud – Bucureşti – Dobrogea. Premierul Victor Ponta trebuie să îşi îndrepte atenţia în campania pentru finala prezidenţialelor către publicul din Transilvania şi Banat, un ajutor în aces sens aşteptându-se de la direcţionarea – eventual printr-un mesaj public – a voturilor maghiarilor lui Kelemen Hunor către prezidenţiabilul USL. Şi eventual ca mesajul liderului maghiar să fie şi urmat de votul minorităţii maghiare în acest sens.
Din punct de vedere al educaţiei publicului votant, constatăm că Victor Ponta şi-a obţinut voturile cu predilecţie de la cei cu grad de educaţie redus, în schimb a obţinut cele mai puţine voturi – tot din primii cinci – de la cei cu studii superioare, singurul candidat din primii cinci clasaţi cu o astfel de pondere a voturilor în funcţie de studii. Pentru turul al doilea, Ponta are un loc suficient pentru plasarea de mesaje destinate să atragă mai ales voturile celor cu studii superioare, ceea ce e valabil şi pentru Iohannis. Un posibil ajutor suplimentar pentru cei doi finalişti îl poate reprezenta distribuţia voturilor majoritare – ale celor cu studii superioare – ale candidatului Monica Macovei, ceea ce poate însemna un avantaj pentru actualul primar al Sibiului.
Interpretarea rezultatelor primilor cinci candidaţi la prezidenţiale din primul tur al alegerilor porneşte de la câteva realităţi statistice: Victor Ponta este votat cu predilecţie de cei din categoria de vârstă 50 – 64 de ani şi cel mai puţin de tinerii categoriei 18 – 34 de ani, aceştia din urmă îndreptându-şi voturile cu predilecţie către Iohannis şi Macovei, tocmai cei care au atras cea mai mică simpatie a categoriei de vârstă + 65 de ani. Pentru Victor Ponta, o provocare pentru cel de-al doilea tur o reprezintă găsirea celor mai potrivite mesaje destinate atragerii de voturi de la tineret, la fel cum pentru Iohannis principala ţintă o reprezintă identificarea metodelor de sensibilizare a publicului vârstnic.
Victor Ponta a fost votat în majoritate de cei din mediul urban, dar este şi candidatul care atras, ca pondere, cele mai multe voturi din zona rurală dintre primii cinci clasaţi. Este interesant că raportul voturilor rural/urban pentru Monica Macovei a fost de aproximativ 1 la 8. Pentru turul al doilea este de aşteptat ca cei doi finalişti să aducă în discuţia publică mesaje destinate publicului rural pentru a determina obţinerea de sprijin electoral din partea acestui segment de electorat.
În fine, ultimul parametru de studiu care analizează voturile alocate primilor cinci clasaţi în primul tur al prezidenţialelor arată că Ponta şi Iohannis sunt votaţi cu preponderenţă de publicul masculin, interesant fiind pentru turul al doilea către ce candidat se îndreaptă voturile preponderent feminine ale lui Tăriceanu şi mai ales ale Monicăi Macovei, care a atras ca pondere cele mai multe voturi ale doamnelor şi domnişoarelor. De asemenea, este de aşteptat ca cei doi finalişti să producă în campania pentru finală mesaje ţintite pentru a sensibiliza publicul feminin.
Turul I în diaspora
Votul din diaspora a ridicat cele mai multe probleme la scrutinul prezidențial din 2 noiembrie.
Se estimează că circa 3 milioane de români trăiesc în străinătate, iar cel mai des se pomeneşte de diaspora atunci când e vorba de banii trimişi de aceştia în ţară – între 3 şi 5 miliarde de euro anual.
Mii de oameni şi-au exprimat nemulţumirea la Londra, Paris sau alte oraşe importante din ţările vestice. Puterea este acuzată că a organizat foarte prost alegerile în străinătate, iar mulți români nu au reușit să voteze, în ciuda faptului că au stat ore în șir la coadă. Această imagine a unor alegeri prost organizate în diaspora a avut ecouri şi în rândul presei locale din unele ţări în care, oricum, imaginea ţării noastre în ansamblu nu era tocmai favorabilă.
Votul din diaspora a dat naștere unui protest spontan la București, duminică seara, după închiderea secţiilor de votare, în fața sediului MAE. După ce, inițial, Liviu Dragnea a luat apărarea MAE, luni, 3 noiembrie premierul Victor Ponta a amenințat că Titus Corlățean riscă să fie demis, dacă un singur român din străinătate nu reușește să voteze în turul al doilea, din 16 noiembrie. Şeful diplomaţiei a pomenit de „agitatori” care ar fi destabilizat procesul de vot la secţiile din străinătate, iar Iohannis a reclamat că tocmai faptul că el are voturi majoritare în diaspora stă la baza unei posibile slabe organizări deliberate.
La primul tur al prezidenţialelor au votat în diaspora 161.054 alegători, faţă de alegerile prezidențiale din 2009, când în secțiile de vot din străinătate și-au exercitat dreptul 147.754 de cetăţeni români.
Potrivit datelor comunicate de Biroul Electoral Central, cei mai mulţi alegători români din diaspora au fost înregistraţi în Italia – 35.508, Spania – 33.053, Republica Moldova – 21.980, Marea Britanie – 9.933, Franţa – 7.720, Republica Federală Germania – 8.140, Belgia – 6.442 şi SUA – 6.221.
Să menţionăm şi faptul că, la New York spre exemplu, din 728 de votanţi prezenţi (circa 12 % din totalul votanţilor români din SUA), 371 au votat cu Iohannis, 186 cu Macovei, Ponta a atras 65 de voturi, Tăriceanu – 39 şi Udrea – 31.
Rezultatele din diaspora arată o victorie zdrobitoare a lui Klaus Iohannis semn că electoratul din străinătate rămâne de dreapta şi, mai ales, anti-Guvern. Surprinde poate doar victoria lui Ponta din Republica Moldova, altă dată fief tradiţional al dreptei, dar dacă avem în vedere angajamentele şi sprijinul lui Ponta şi al Guvernului pe linia relaţiilor bilaterale România – Republica Moldova din ultima vreme, reultatele votului de peste Prut capătă o bază reală.
Victor Ponta vs. Kalus Iohannis – ce spun CV – urile ?
► Victor Ponta
Prim ministru al României din 7 mai 2012, candidat din partea Alianţei PSD-PC-UNPR, Victor-Viorel Ponta s-a născut la 20 septembrie 1972, la Bucureşti.
În perioada 1991-1995 a studiat la Facultatea de Drept de la Universitatea Bucureşti, obţinând diploma de licență în Drept penal.
Între anii 1995 şi 1998, a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, București, iar între anii 1998 şi 2001, a fost procuror la Secţia de Anticorupţie a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Urmărire Penală şi Criminalistică, specializat în domeniul infracţiunilor economico – financiare.
În octombrie 1998, a efectuat cursul de pregătire în domeniul combaterii infracţiunilor financiar-bancare FBI (Federal Bureau of Investigation), în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, la București.
În februarie 1999, a participat la seminarul internaţional cu tema „Companiile Offshore”, Banca Naţională a Greciei, Atena, iar în perioada decembrie 2000 – februarie 2001, a efectuat un stagiu de pregătire la Procuratura Naţională Anti-Mafia – Roma, Italia.
Din august 2000 este expert evaluator în cadrul Programului GRECO al Consiliului Europei (Grupul European pentru Combaterea Corupţiei).
În anii 2000 – 2001, a fost procuror și coordonator la Biroul de Combatere a Spălării Banilor.
În luna martie 2001, a participat la un stagiu de pregătire în domeniul infracţiunilor financiar – bancare şi informatice, la Departamentul Trezoreriei al SUA, Washington D.C.
În anul 2001 a fost membru al Comisiei Speciale privind faptele de natură penală comise de membrii Guvernului, ăn Guvernul României şi membru al Consiliului de supraveghere şi îndrumare al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare, în Guvernul României.
În perioada 2001 – 2004, a fost secretar de stat, şeful Corpului de Control al Guvernului României.
În decembrie 2001, a parcurs cursurile Şcolii de Drept Penal Internaţional organizate de ELSA şi Universitatea Bucureşti (Asociaţia Europeană a Studenţilor la Drept).
În iulie 2002, a efectuat un stagiu de pregătire în domeniul luptei anti-fraudă OLAF (Oficiul European Anti Fraudă), la Bruxelles, Belgia iar în perioada iulie – august 2004, a fost cursant al „Summer Programme in History, Politics and Society” Exeter College, la Universitatea Oxford, Marea Britanie.
În perioada noiembrie 2002 – noiembrie 2006, a fost președinte al Tineretului Social Democrat.
În perioada februarie 2004 – septembrie 2006, a fost secretar al Biroului Permanent al Camerei Deputaților.
Din martie 2004 până în decembrie 2004, a fost ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanţare Internaţională şi Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar în Guvernul României.
Din decembrie 2004 până în prezent, este membru al Camerei Deputaţilor în Parlamentul României, reales în 2008 şi 2012, fiind deputat PSD în circumscripţia electorală nr. 20 Gorj, colegiul uninominal nr.6.
Între anii 2005 şi 2007, a fost vicepreședinte al European Community Organization of Socialist Youth (ECOSY).
Între septembrie 2006 şi februarie 2007, a fost vicepreședinte al Biroului Permanent al Camerei Deputaților, iar între decembrie 2008 şi octombrie 2009 a fost ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul în Guvernul României.
În perioada decembrie 2006 – februarie 2010 a fost vicepreședinte al Partidului Social Democrat.
În luna noiembrie 2007, a participat la programul „Visiting USA” în domeniul justiţiei, la invitaţia Departamentului de Justiţie al Statelor Unite ale Americii.
Din luna martie 2009 este vicepreşedinte în Comisia specială comună pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil şi a Codului de procedură civilă.
În perioada octombrie 2009 – martie 2011, a fost membru în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, din Camera Deputaţilor.
Din februarie 2010 este președintele Partidului Social Democrat, succedându-i lui Mircea Geoană.
Începând cu luna aprilie 2010 este membru în Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României din Parlamentul României.
Din martie 2011 este membru al Comisiei pentru Politică Externă a Parlamentului României.
A fost copreședintele Uniunii Social-Liberale (PSD-PNL) în perioada februarie 2012 – februarie 2014.
Din 7 mai 2012 este prim-ministru al României. A activat ca ministru interimar al Justiției, între 6 august şi 23 august 2012 şi în perioada 27 martie – 15 aprilie 2013.
Este căsătorit cu europarlamentarul Daciana Sârbu şi are un băiat şi o fată.
Referinţe: http://www.victorponta.ro/
► Klaus Iohannis
Primar al Sibiului, candidat din partea Alianţei Creştin-Liberale (PNL – PD), Klaus Werner Iohannis s-a născut la 13 iunie 1959, la Sibiu.
Părinţii săi sunt Susanne şi Gustav Heinz Johannis, amândoi saşi transilvăneni, emigraţi în anul 1992 în Germania, unde s-au stabilit la Würzburg, în Bavaria.
A absolvit, în anul 1983, Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, iar între 1983 şi 1988 a fost profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu.
Între 1989 şi 1997, a fost profesor de fizică la Colegiul Naţional „Brukenthal” din Sibiu. În perioada 1997 – 1999 a fost inspector şcolar general adjunct, iar între anii 1999 şi 2000 a fost inspector şcolar general al judeţului Sibiu.
Este membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înfiinţare, din anul 1990, iar în perioada 2001-2013 a fost preşedintele formaţiunii, demisionând din această funcţie după înscrierea în PNL, în februarie 2013.
Klaus Iohannis a intrat în politică în anul 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la Primărie, cu scopul de a obţine mandate de consilieri locali. Pe 18 iunie 2000 Klaus Iohannis a fost ales primar, obținând 69,18% din voturile valabil exprimate, iar în anul 2004 a fost reales primar cu 88,7% din voturi, obținând unul dintre cele mai mari scoruri din țară. La alegerile locale din 2008 a obținut un nou mandat de primar, cu 83,2% din opțiuni, apoi a fost reales primar al Sibiului la alegerile locale din 10 iunie 2012.
În mandatul său, Sibiul a primit titlul de „Capitală Europeană a Culturii”, în anul 2007 – alături de Luxemburg.
Pe 13 octombrie 2009, Klaus Iohannis a fost propus de PNL pentru funcția de prim-ministru al României, după ce guvernul Boc a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură, propunere susținută și de PSD, PC și UDMR, dar nu și de PDL. Pe data de 14 octombrie, Iohannis a acceptat candidatura, dar a doua zi, președintele Traian Băsescu l-a nominalizat pe Lucian Croitoru pentru funcția de prim-ministru al țării. Parlamentul a adoptat o declarație politică de susținere a lui Klaus Iohannis pentru funcția de prim-ministru cu 252 de voturi „pentru” și două „împotrivă”, însă Traian Băsescu l-a numit pe Liviu Negoiță în funcţie, însă acesta nu a primit votul favorabil al Legislativului.
Din 28 iunie 2014 este președintele PNL.
Primarul Sibiului este căsătorit cu Carmen Iohannis şi nu are copii.
Referinţe: http://www.iohannispresedinte.ro/
Victor Ponta vs. Kalus Iohannis – declaraţii de avere
Victor Ponta declară:
1 teren de 1371 mp în judeţul Gorj
3 locuinţe în Bucureşti în suprafeţe de 94,88, 65,13 şi 65,06 mp
1 locuinţă în jud. Gorj în suprafaţă de 63 mp
2 autoturisme – Citroen şi Fiat
2 conturi în lei în valoare de 12.000 şi 4885 lei RON
1 cont în Euro în valoare de 52.833 Euro
1 credit în valoare de 30.370 Euro
Venit de prim-ministru de 74.208 lei anual
Venitul de europarlamentar al soţiei – de 74.408 Euro anual
Klaus Iohannis declară:
6 locuinţe în Sibiu în suprafeţe de 166, 84,6, 253, 377, 76 şi 64 mp
1 cont în lei în valoare de 91.000 RON
1 cont în USD în valoare de 9.000 USD
1 cont în în Euro în valoare de 13.500 Euro
Venit de primar de 43.802 lei anual
Venitul soţiei de 26.247 lei anual
Venituri din închirieri de 114.066 lei anual
Calcule pentru turul al II-lea
Marţi, 4 noiembrie, Victor Ponta a anunţat lista de potenţiali candidaţi pentru postul de prim ministru, cu un evident accent pe numele fostului şef al Guvernului, şi actual preşedinte al Senatului, Călin Popescu – Tăriceanu, locul trei al prezidenţiabililor în turul I al alegerilor cu 5,36 %. Evident, Tăriceanu îl va sprijini pe Ponta în turul II.
În aceeaşi zi UNPR şi PRM au semnat un acord prin care preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor (3,68 % din voturi în primul tur), a anunţat că susţine „răul cel mai mic” în turul al II-lea, adică pe Victor Ponta. La scurtă vreme, fanii lui Vadim Tudor au reacţionat violent în social media faţă de acest anunţ, caracterizându-şi idolul nu în cei mai politicoşi termeni. Semn că nu tot ce anunţă liderul va fi şi respectat.
De asemenea, aşa cum era de aşteptat, aceeaşi susţinere pentru Ponta şi-a anunţat-o şi candidatul Teodor Meleşcanu (cu al său 1,09 %) – în schimbul cooptării sale ca şi consilier pentru securitate al lui Ponta, în ipoteza „înscăunării” acestuia la Cotroceni.
UDMR – „partenerii tradiţionali ai guvernării” – au anunţat că nu vor sprijini niciun candidat în turul al II-lea, propunând ca maghiarii să voteze conform propriilor convingeri. Declaraţia a fost însă nuanţată: „Nu îl putem sprijini pe Klaus Iohannis. După primul tur de scrutin, candidatul opoziţiei a refuzat, într-un mod arogant, să iniţieze orice fel de discuţii sau negocieri” şi „În ultimii doi ani, Victor Ponta s-a dovedit a fi un partener corect şi de încredere al Uniunii”, a declarat Hunor după Consiliul Permanent al Uniunii.
Acest anunţ vine în condiţiile lobby-ului realizat de membrii popular-europeni prin vocea lui Joseph Daul, preşedintele PPE, care şi-ar fi dorit ca maghiarii, alături de toate formaţiunile de dreapta, membre ale PPE, să susţină candidatul dreptei – Klaus Iohannis. Însă chiar şi dacă şi-ar fi anunţat sprijinul oficial pentru unul din candidaţi, electoratul lor, deși disciplinat de obicei, nu ar fi ținut obligatoriu cont de îndemnul liderilor UDMR, astfel că cele 3,47 % voturi ale lui Kelemen Hunor s-ar putea împărți între Ponta și Iohannis, posibil majoritar spre Iohannis. Să avem în acest sens în vedere, sprijinul anunţat deja de Laszlo Tökes şi, mai ales de candidatul prezidenţial al PPMT – celaltă formaţiune a etnicilor maghiari reprezentată în alegerile prezidenţiale, Zsolt Szilagyi – 0,57 % în primul tur, pentru candidatul dreptei Klaus Iohannis. Mai mult, un lucru extrem de interesant, în primul tur, circa 30 % din etnicii maghiari din judeţele Harghita şi Covasna – fiefuri ultraexclusive ale candidaţilor maghiari până mai ieri, au preferat un alt candidat decât cel al vorbitorilor de maghiară, astfel că Iohannis s-a clasat, în ambele judeţe, înaintea lui Ponta, cu 9.495 la 5.916 voturi în Harghita şi cu 7.904 la 6.458 în Covasna (pe fondul unei prezenţe extrem de scăzute la vot în cele două judeţe – 43-44 %), ceea ce arată o tendinţă destul de certă pentru finala prezidenţialelor.
PPDD a anunţat că nu va vota cu Klaus Iohannis în turul II al scrutinului prezidenţial, propunând „susţinerea celui care astăzi este prim-ministru”. Astfel, Dan Diaconescu – cu cele 4,03 % voturi – şi-a anunţat public susţinerea – aşteptată dealtfel – pentru Ponta, sens în care, conform fostului patron al OTV, acesta este, probabil, „ciocoiul cel mai mic”. Dealtfel el declarase, imediat după încheierea turului I, că îl va susţine în turul doi pe candidatul care va fi de acord cu cele mai multe din cele 100 de măsuri din programul naţional gândit de PP-DD.
De partea cealaltă, Iohannis a afirmat răspicat, luni 3 noiembrie, că nu va negocia „nimic cu nimeni” şi că va „trata” direct cu cetăţenii, semn că primarul Sibiului vrea să schimbe gradul de adevăr al afirmaţiei „politica este arta negocierii şi a compromisului”.
Europarlamentarul Monica Macovei – 4,44 % în primul tur, s-a angajat, miercuri, 5 noiembrie, să îl sprijine pe candidatul ACL, Klaus Iohannis, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale dacă acesta va susţine câteva „cerinţe minimale pentru salvarea statului de drept şi a democraţiei în România”, lansând public o scrisoare în 10 puncte, pe care o zi mai târziu, Iohannis a anunţat că o acceptă, iar Macovei a răspuns, anunţându-şi sprijinul pentru candidatul dreptei, în turul II. Decizia ei a fost bine primită de suţinătorii săi, foarte activi în social media.
În aceste condiţii rămâne de văzut dacă Elena Udrea – 5,2 % în primul tur, îşi va afirma sprijinul pentru Iohannis, sau va lăsa electoratul ei să migreze „natural” conform simpatiilor sau preferinţelor personale.
Să mai menţionăm că Gheorghe Funar – 0,47 % în primul tur – şi-a îndemnat electoratul să boicoteze cel de-al doilea tur de scrutin.
E de subliniat faptul că nu toţi votanţii celor mai slab clasaţi vor migra integral, adăugând matematic procentele lor la zestrea altui candidat, orice fel de înţelegere prealabilă ar fi realizată. Fiindcă în general, mai ales la formaţiunile mici şi candidaţii independenţi nu vorbim de nuclee dure, studiile arată că în general există un procent de maxim 70 % care pot urma indicaţiile candidatului preferat dar perdant, pentru finală.
Un alt element de luat în discuţie îl reprezintă posibila preferinţă a preşedintelui Băsescu pentru turul II: având în vedere scorul foarte slab realizat în turul I de candidata preferată a preşedintelui – Elena Udrea, este posibil ca erodarea preşedintelui să fie una extrem de mare (care mai mult ca sigur îl va „împinge” pe acesta la o carieră mai mult onorifică în politică, după încheirea mandatului), atât de mare încât un eventual anunţ al său pentru unul din finalişti să îi facă destinatarului mai mult rău decât bine.
Mai rămâne de văzut câţi dintre votanţii primului tur vor sta acasă, şi, mai ales câţi dintre nehotărâţi vor veni, de data aceasta, la vot şi, de asemenea, în ce măsură se va vota „împotrivă”, sau mai exact pe principiul răului cel mai mic.
Din punct de vedere al campaniei propriu-zise, sperăm că în cel de-al doilea tur vom asista în cele din urmă la dezbateri între candidaţi, după ce în primul tur am asistat la o campanie realmente anostă, care nu a schimbat aproape nimic din zestrea de puncte cu care candidaţii au intrat în cursă. Turul al doilea – marea finală – este conform experienţei postrevoluţionare româneşti, cel al „luptei la baionetă”, în care cel care refulză dezbaterile publice, este perdant din start.
În campania primului tur am asistat la câteva elemente care ar fi putut influenţa cursul prezidenţiabililor: campania DNA cu acuzaţii grave la adresa unor membri ai PSD, tema „ofiţerului acoperit – Ponta” lansată de preşedintele Băsescu, tema implicării serviciilor secrete în campanie – lansată de acelaşi Băsescu, cazul Udrea-Bica la Paris, „casele lui Iohannis”, „casele lui Ponta”, perspectiva posibilei incompatibiltăţi a lui Iohannis, care s-au dovedit doar nişte mici „fumigene” de campanie, fără efect în contabilitatea procentuală a candidaţilor.
În zilele care urmează până la scrutinul final din acest an este de aşteptat ca cei doi candidaţi să acopere cu mesaje dedicate zonele mai slab abordate din electorat în primul tur şi, aşa cum spuneam, este de aşteptat ca cei doi să se întâlnească faţă în faţă, pentru o reală dezbatere de idei.
Iohannis va începe mai mult ca sigur această nouă campanie cu două teme deja conturate: scandalul turului I al alegerilor din diaspora şi perpectiva economică incertă a anului 2015, datorată „pomenilor electorale” ale Guvernului Ponta (includ aici şi invocarea lipsei schiţei de Buget pentru 2015 şi observaţiile externe care se arată îngrijorate de deficitul ţării în anul viitor). În orice caz este sigur că se vor ivi teme noi de campanie, sau măcar abordări noi, legate de subiecte care, oricum am lua-o, nu fac obiectul atribuţiilor prezidenţiale.
Putem estima că în lipsa unor surprize absolut neaşteptate, Victor Ponta va putea să spere pentru turul al doilea la un scor undeva între 52 şi 57 %, conform majorităţii sondajelor şi estimărilor actualizate privind exprimarea voturilor în 16 noiembrie.
Chiar şi preşedintele executiv al PSD, vicepremierul Liviu Dragnea, a anunţat, marți 4 noiembrie, după videoconferința cu liderii partidului, că Victor Ponta are peste 53% într-un sondaj realizat la comanda PSD. Acesta a mai precizat că speră ca în turul 2 scorul să fie 54% la 46% în favoarea lui Victor Ponta.
