Creşterea economică în zona euro va fi în acest an de 0,8% din PIB, iar anul viitor de 1,1% din PIB. UE pe ansamblu se va dezvolta în ritm de 1,3% în acest an şi respectiv 1,5% anul viitor – prevede Comisia Europeană. Aceasta este o revizuire în jos în comparaţie cu luna mai. În primăvară, CE a prevăzut că PIB-ul UE va creşte în anul 2014 cu 1,6%, iar în zona euro – cu 1,2%. În anul 2015, creşterea economică ar fi urmat să crească până la 2% în UE şi 1,7% din PIB în euroland.
În acest an, ţara UE care se dezvoltă cel mai rapid va fi Irlanda (4,6%), iar cel mai slab Croaţia, al cărei PIB va scădea cu 0,7%.
Creşterea economică în Polonia va scădea de la 3% în acest an la 2,8% anul viitor – prevede în prognozele sale CE. Cu toate acestea, Polonia va fi a patra economie a UE, care se dezvoltă mai rapid în acest an. Mai rapid decât Polonia se vor dezvolta economiile Irlandei (4,6%), Ungariei (3,2%) şi Marii Britanii (3,1%).
Economia românească a înregistrat, în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu trimestrul al doilea, o creştere de 1%, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut, ceea ce înseamnă că România a ieşit din recesiune, potrivit previziunilor de toamnă publicate marţi de Comisia Europeană.
În ritm anual, Executivul comunitar estimează că în perioada iulie-septembrie 2014 economia românească a înregistrat o creştere de 1,1%. Primele date oficiale de la Institutul Naţional de Statistică privind evoluţia PIB-ului în trimestrul al treilea urmează să fie publicate la 14 noiembrie.
Pentru ultimele trei luni ale acestui an, Comisia Europeană estimează că România va înregistra o creştere economică de 1,6% atât comparativ cu trimestrul precedent cât şi în ritm anual. În plus, Executivul comunitar prognozează că şi în 2015 va continua creşterea economiei româneşti, chiar dacă este vorba de o creştere mai mică de 0,5% în fiecare trimestru comparativ cu trimestrul precedent.
Comisia Europeană a revizuit în scădere previziunile privind creşterea economică a României în 2014 şi 2015, estimate la 2% şi respectiv 2,4%, faţă de 2,5% în 2014 şi 2,6% în 2015, cum prognozase în mai.
Bulgaria şi România sunt într-o strânsă concurenţă pentru cea mai atractivă destinaţie pentru externalizarea afacerilor, iar Bulgaria are deja un avans apreciabil la nivel internaţional, ocupând locul 10 în clasamentul din acest sector.
Potrivit datelor Industry Watch, procesele din cele două ţări concurente sunt aproape la fel – saturaţie de agenţii de externalizare la Bucureşti şi Sofia şi redirecţionare de afaceri în alte oraşe mari, care au instituţii de învăţământ corespunzătoare pentru instruirea cadrelor. De exemplu, la Plovdiv, au venit trei dintre cele mai importante firme din acest business – 60К, Scale Focus şi Unify. Se estimează că, în următorii trei ani, la Plovdiv, vor fi înfiinţate 5000 de noi locuri de muncă în sectoarele IT şi BPO.
În anul 2012, externalizarea unor afaceri s-a soldat cu 12.000 de angajaţi, iar capacitatea Bulgariei, până în anul 2020, este de 36 – 40 de mii de persoane.
Economia spaniolă merge pe drumul cel bun, dar nici atât de spectaculos, nici atât de repede cum îi place guvernului premierului Rajoy să prezinte lucrurile arată Comisia Europeană care a revizuit în scădere previziunile de creştere ale guvernului spaniol, atât pentru 2014, cât şi pentru 2015.
Bruxelles-ul situează creşterea prevăzută pentru acest an, la nivelul de 1,2% (faţă de cel de 1,3% prevăzut de guvern) şi la 1,7% pentru anul care vine (faţă de procentul de 2% anunţat de guvern).
Nici la capitolul ocuparea forţei de muncă Bruxelles-ul nu este atât de optimist ca guvernul. Dacă Executivul lui Rajoy a prevăzut un procent de 22,9% în ceea ce priveşte şomajul pentru anul care vine, Comisia Europeană îl situează la 23,5%.
Deficitul Spaniei s-ar reduce uşor, dar ar fi încă departe de nivelul de 4,2% la care s-a angajat să ajungă în 2015. Comisia situează previziunile de deficit la 5,6% în 2014 şi la 4,6% în 2015.
BCE a început supravegherea cele mai mari 120 de companii de credit din Zona Euro cu sarcina dificilă de a gestiona mişcarea activelor şi de a stabili calitatea acestora. Un examen care a afectat negativ printre altele şi două bănci italiene, MontePaschi şi Carige, şi care a dezvăluit credite neperformante în valoare de 900 de miliarde de euro în întreaga zonă.
Raportul trimestrial privind supravegherea, publicat luni, semnalează necesitatea de a monitoriza procesul de recapitalizare obligatoriu pentru 6,35 de miliarde – planuri care vor trebui prezentate până la data de 10 noiembrie şi care vor trebui realizate fără resurse publice. Vor fi supravegheate şi cele şase bănci care au decis să nu adere la procesul de recapitalizare sau care au în curs de desfăşurare proceduri de faliment.
Suma transferurilor băneşti făcute de cetăţenii moldoveni de peste hotarele Republicii Moldova s-a majorat cu aproape 8,33 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, constituind 487,47 milioane de dolari.
Cea mai mare parte a transferurilor au fost în ruble ruseşti, aproape 40 la sută din suma totală. Astfel, dacă în trimestrul trei al anului 2013, valoarea transferurilor în ruble a constituit circa 163,36 milioane de dolari, în trimestrul anului 2014, valoarea totală a transferurilor în ruble au ajuns la 192,55 milioane de dolari, fiind cu 17,87 milioane mai mare.
Autorităţile Republicii Belarus impun, după cele din Rusia, un embargou temporar asupra importurilor de carne de porc şi produse din carne provenite din Republica Moldova. Decizia a fost luată deoarece în timpul unor inspecţii efectuate la întreprinderile din Moldova au fost depistate încălcări grave ale normelor stabilite de Uniunea Vamală, din care fac parte Rusia, Belarus şi Kazahstan. Este vorba în special despre lipsa unui control privind securitatea cării şi a produselor din carne fabricate de producătorii moldoveni.
Relaţia dintre China şi SUA este cea mai importantă în afacerile internaţionale, a afirmat secretarul de stat american John Kerry, înainte de a se deplasa la Beijing în această săptămână. Potrivit lui legăturile între primele două puteri mondiale vor „modela în mare măsură secolul XXI”. Şeful diplomaţiei americane a pledat pentru o întărire a cooperării între primele două puteri mondiale care reprezintă un sfert din populaţia mondială şi o treime din economia planetei.
Kievul a anunţat ieri că a plătit gigantului semi-public rus Gazprom 1,45 miliarde de dolari din datoria sa, prima condiţie pentru reluarea livrărilor de gaz rusesc către Ucraina întrerupte în luna iunie. Grupul public ucrainean Naftogaz are de plătit în acest an Gazpromului arierate totale de 3,1 miliarde dolari.
Datorită acordurilor încheiate pe termen lung cu Rusia privind achiziţionarea de gaze naturale, Europa nu îşi va putea reduce într-o măsură considerabilă dependenţa de gazul rusec înainte de anul 2020. În raportul pe această temă pregătit de Institutul Oxford pentru Studii în Energie se arată că ţările europene sunt obligate să-şi îndeplinească angajamentele din contractele semnate.
Din cauza acordurilor aflate în vigoare, în anul 2020, Europa este nevoită să importe 115 miliarde m³ de gaze naturale ruseşti, în anul 2030, 65 de miliarde m³, iar anul anul acesta Europa va achiziţiona cel puţin 153 de miliarde m³ de gaze naturale din Rusia, se precizează în raport.
Raportul estimează că până în anul 2030, producţia de gaze naturale a Europei va înregistra o scădere de 40%, ceea ce ar putea duce la creşterea necesarului de gaze naturale ruseşti a Europei.
OMV a decis să mute la Londra toate operaţiunile diviziei sale de furnizare şi trading de ţiţei şi produse petroliere. În conformitate cu această modificare, OMV Trading Services Limited a fost redenumită OMV Supply & Trading Limited. Începând de la 1 ianuarie 2015, toate noile contracte pentru ţiţei brut, produse petroliere, produse derivate şi transportul lor vor fi executate în numele OMV Supply & Trading Limited.
