Muzeul Gemurilor este un proiect iniţiat de Georgiana Regas, fondatorul lui şi este situat în Spania, în localitatea Torrent (din provincia Girona, Catalonia). Georgiana avea 72 de ani când a început proiectul, astăzi ea este în vârstă de 81 de ani şi are un partener de afaceri care se numeşte Teresa Millas. Povestea muzeului a început de la un lămâi aflat în grădina casei Georgianei, într-o perioadă în care aceasta îşi renova locuinţa. Era o zi ploioasă şi copacul se încovoia sub povara fructelor grele. Atunci erau prea multe lămâi şi Georgiana vroia să le conserve. A făcut suc, sirop, creme, şerbet, tarte şi prăjituri. Un prieten englez, care era în acea vreme la ea în vizită, i-a dat o reţetă de gem de lămâie. Georgiana nu făcuse niciodată gem sau marmeladă şi astfel a intrat într-o lume complet nouă, dar fascinantă pentru ea. Mai târziu, aflată într-o excursie la Biarritz, Georgiana a descoperit un mic muzeu al ciocolatei şi a făcut imediat legătura cu gemul ei, creând o mulţime de posibilităţi, deoarece părea foarte uşor de realizat gemuri, jeleuri, siropuri, marmelade şi dulceţuri din diferite tipurile de fructe, flori şi/sau legume
Muzeul Gemurilor s-a deschis pentru public în anul 2004 şi de atunci organizează an de an cursuri de preparare a conservelor, cursuri de gătit şi ateliere de lucru.
Romanii conservau fructele şi florile în miere. Cu timpul, conservele au evoluat de la necesitatea pentru a supravieţui la produsele de lux.
În anul 1795, cofetarul parizian Nicolas Francois Appert aşeza mâncarea în recipiente închise. El este denumit şi „părintele conservelor”. Acesta a fost primul pas spre a pune în aplicare a procesul de sterilizare, esenţial pentru dezvoltarea industriei de conserve, alimentele închise ermetic fiind astfel protejate de germeni. După mai mulţi ani de investigaţii, Louis Pasteur a fost cel care a dat o bază ştiinţifică pentru descoperirile pe care Appert le-a făcut în mod empiric. Aroma, gustul şi culoarea gemului au încântat mereu şi se credea chiar că gemul are anumite proprietăţi, printre care şi tămăduitoare. Ioana d’Arc înainte de a merge la luptă mânca întotdeauna gem de gutui, pentru a avea curaj. Caterina de Medici, căsătorită cu regele Henric al II-lea, consuma cu plăcere dulceţuri şi gem. Pentru Nostradamus, gemul era o sursă de frumuseţe şi de fericire. El a scris că „gemul de cireşe, atât de clar şi roşu ca un rubin, atât de bun, cu aromă şi virtuţi excelente, fără a adăuga nimic altceva decât fructele, este demn să apară în faţa unul rege”. Gemul a fost introdus în Scoţia de regina Maria Stuart. După moartea soţului ei, în anul 1560, Maria a părăsit Franţa şi s-a întors în ţara sa. Printre bagaje avea şi câteva borcane cu gem, deoarece atunci când era bolnavă, regina obişnuia să consume gem.
Beneficiile gemurilor pentru sănătate sunt numeroase. Gemurile conţin antociani, pigmenţi naturali care se găsesc în fructe, flori, frunze şi legume roşii, albastre sau violet. Fructele cu cea mai mare cantitate de antociani sunt portocalele, urmate de afine, mure, căpşuni, zmeură. Antocianii ajută în lupta împotriva bolilor cardiovasculare, sunt antiiiflamatori, antitumorali şi au efecte benefice pentru memorie şi vedere. Gemul de mure previne bolile cardiovasculare, creşte capacitatea memoriei şi are efecte benefice asupra acuităţii vizuale. Efecte similare are şi gemul de afine. Gemul de căpşuni este foarte bogat în antociani. Gemul de mere scade absorbţia colesterolului şi grăsimilor şi promovează echilibrul tranzitului intestinal. Gemul de smochine este nutritiv şi are proprietăţi laxative şi antitusive, cunoscute încă din Antichitate.
Gemul de tomate este bogat în vitamine şi licopen.
La muzeu se află peste o sută de feluri de gemuri de casă, care au fost premiate la diferite competiţii internaţionale. Pe lângă gemurile tradiţionale, obişnuite sunt şi sortimente noi în care, de exemplu, se adaugă piper, chimen dulce, rozmarin, cimbru, cafea, ciocolată sau şampanie. Magazinul muzeului oferă dulceţuri, marmelade, jeleuri şi gemuri în combinaţii inedite şi arome surprinzătoare, ca de exemplu: gem de roşii cu pepene verde, marmeladă de portocale amare, gem de portocale cu rozmarin şi piper negru, dar şi gemuri şi jeleuri din trandafiri, jeleu de usturoi, jeleu de usturoi cu mere şi condimente, jeleu de usturoi cu pătrunjel, jeleu de ţelină, jeleu de grapefruit şi dovleac, gem din ceapă, vin alb şi rozmarin, jeleu de ceapa roşie, dulceaţă de smochine, miere şi dafin, gem de păducel, jeleu de coacăze, kiwi şi banane, jeleu de lămâie şi şampanie, jeleu de căpşuni şi tomate, jeleu de salvie, căpşuni şi piper, gem de morcovi şi pere, gem de pere cu cimbru, dulceaţă de pere cu rozmarin, jeleu de prune şi vanilie, jeleu de rubarbă şi rozmarin, gem de pepene verde, rozmarin şi prune, jeleu de tomate şi pepene galben, gem de roşii cu fistic, jeleu de pere şi ciocolată, jeleu de şofran, gem de dovlecei cu pere, jeleu de pătrunjel, jeleu de păpădie, jeleu de cimbru, jeleu de flori de salcâm, jeleu de muşeţel, gem de cartofi dulci şi citrice, gem de cartofi dulci şi migdale, gem de conopidă, portocală şi condimente, jeleu de şampanie.
Muzeul oferă informaţii despre conservarea fructelor, valoarea lor nutriţională, organizează expoziţii temporare despre gemurile tradiţionale, dar şi cursuri de vară pentru copii şi/sau pentru adulţi, o dată pe lună, pe tot parcursul anului.
Georgiana vorbeşte spaniola, franceza şi engleza. Toamna cursurile includ şi reţete pentru diferite gemuri printre care de struguri, de prune, de smochine sau de dovleac la care se adaugă diverse condimente, iarna, mai ales pentru perioada sărbătorilor, jeleuri, gemuri, dulceţuri şi marmelade din citrice.
Muzeul Gemurilor se poate vizita vara, de luni până sâmbătă, între orele 10:00 -14:00 şi 17:00 – 21:00, duminica fiind închis. Iarna, programul de vizitare este de marţi până vineri, între orele 9:00 – 17:00, sâmbătă 9:00 – 14:00 şi 17:00 – 20:00, duminică şi luni este închis. În restul anului, de marţi până sâmbătă 9:00 – 14:00 îi 17:00 – 20:00, duminică şi luni, închis.
Ada Ionescu – Rador
