Discurs al preşedintelui Klaus Iohannis cu ocazia „Zilei Europei”

Klaus Iohannis: Domnule preşedinte Ion Iliescu, domnule preşedinte Emil Constantinescu, domnule preşedinte Traian Băsescu, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, domnule prim-ministru, Prea Fericirea Voastră, înalt Prea Sfinţia Voastră, doamnelor şi domnilor miniştri, stimaţi membri ai Parlamentului României, excelenţele voastre, doamnelor şi domnilor ambasadori, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice, stimaţi reprezentanţi ai cultelor, stimaţi invitaţi, dragi cetăţeni europeni, doamnelor şi domnilor, pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare, proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic ci prin realizări concrete care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt” – închei citatul. Toate marile acte politice încep cu o declaraţie care exprimă o viziune şi creează o nouă realitate.

Cu aceste cuvinte rostite de Robert Schuman şi-a început existenţa proiectul european. De la Comunitatea europeană a cărbunelui şi oţelului, fondată în 1951, trecând prin etapa Comunităţii Economice Europene, începând cu 1958 şi prin mai multe valuri de extindere, UE, aşa cum o cunoaştem astăzi, este rezultatul unei viziuni care a ţinut permanent pasul cu realităţile, al unei voinţe politice mereu confirmate şi al unei solidarităţi mereu întărite. Circumstanţele istorice sunt diferite, provocările sunt altele, dar raţiunea de a fi a UE a rămas neschimbată. Nevoia de pace şi prosperitate, idealurile ce au inspirat pe fondatorii Uniunii este astăzi la fel de prezentă. Pentru cetăţenii de azi ai Europei, mai ales pentru cei mai tineri, a trăi în pace şi prosperitate într-o Europă unită este un lucru firesc, aproape de la sine înţeles. Dar aceste realitzări nu s-au născut brusc sau fără efort, iar a crede că ele pot fi păstrate fără acţiune comună şi continuă ar fi o mare eroare. La 66 de ani de la declaraţia lui Robert Schuman, care a stat la baza creării UE de astăzi, se cuvine să ne aplecăm din nou asupra acestor cuvinte şi să se le redescoperim semnificaţia. Atunci când vorbim despre pericolele sau provocările la care este supusă astăzi Uniunea, prima tentaţie este să ne gândim mai degrabă la fenomene exterioare care au, la rândul lor, consecinţe interne. Pe bună dreptate, vorbim aici despre riscul de securitate la sudul şi estul Europei, despre situaţia din Ucraina, despre milioanele de oameni din zone de conflict care încearcă să-şi găseasă refugiul pe continentul nostru şi despre exploatarea acestui fenomen de către forţele eurosceptice, despre terorism şi despre pericolul rasismului, extremismului sau antisemitismului. Dincolo de aceste fenomene vizibile, personal cred că printre marile ameninţări la adresa proiectului european se numără neîncrederea, resemnarea, scepticismul şi lipsa de solidaritate. Atunci când dăm la o parte aceste pericole care sunt în interiorul, vom putea să le gestionăm mai bine şi pe cele care vin din exterior. Ultimul an a fost unul dificil pentru UE. Criza refugiaţilor este astăzi un test pe care Uniunea nu are voie să-l rateze şi care afectează întreaga construcţie. Pledăm în continuare pentru o soluţie comună, care să ţină cont însă şi de realităţile fiecărui stat membru. România îşi pune la dispoziţie expertiza şi resursele pentru soluţionarea acestei crize. Pe de altă parte, vă mărturisesc că privesc cu îngrijorare referendumul din Marea Britanie şi impactul lui asupra UE. Sper într-un rezultat care să confirme încrederea în proiectul european şi din care atât Uniunea, cât şi Marea Britanie să iasă mai puternice împreună. Locul Marii Britanii este în UE. Aceasta rămâne opţiunea noastră fermă.

Klaus Iohannis: … astăzi în faţa acestor pericole şi provocări Europa noastră are nevoie de un efort creator reînnoit, de o reconectare la rezultatele şi oportunităţile pe care construcţia comună le oferă. Faptul că astăzi trăim într-o lume liberă a unităţii în diversitate, a şanselor egale şi a valorilor democratice nu se poate disocia de existenţa Uniunii Europene. Însuşi dezideratul de a fi stat membru al Uniunii Europene a condus societatea românească spre progres mai repede şi mai durabil decât ar fi reuşit, poate, generaţii întregi singure şi mai ales a deschis noi posibilităţi şi orizonturi şi a conectat România definitiv la un set de valori. În plus, avantajele apartenenţei României la Uniunea Europeană se resimt pozitiv în viaţa fiecăruia dintre noi fie că ne referim la libera circulaţie a persoanelor, fie la oportunitătile economice sau de educaţie. Tocmai de aceea, Uniunea Europeană este atât de valoroasă pentru noi. Astfel înţelegem să fim promotori deschişi ai proiectului european. Doamnelor şi domnilor, la întâlnirea pe care am avut-o la începutul anului cu reprezentanţii corpului diplomatic acreditaţi în România, am vorbit despre aşteptările noastre legate de Uniunea Europeană. Am afirmat că este nevoie de mai multă viziune şi coerenţă şi mai puţină birocraţie, iar proiectul european nu este un slogan, ci un set de valori, principii şi aspiraţii. Pe unii i-au surprins afirmaţiile mele. Le reiau azi şi vă rog să vedeţi în spatele lor nu o nemulţumire, ci dorinţa de a face Uniunea Europeană mai puternică, ataşamentul pentru acest proiect şi convingerea că nu există altă opţiune. Ce poate oferi România în acest context este încredere şi parteneriat. Ca parte a Uniunii, România acţionează pentru ca aceasta să furnizeze în continuare mai multă stabilitate, democraţie şi prosperitate în interiorul şi în jurul său.

Ne dorim o Uniune mai puternică şi mai unită, capabilă să ofere soluţii credibile, proiecte şi politici cu viziune pe termen lung. România îşi va exprima poziţia cu privire la funcţionarea instituţiilor europene, pornind de la necesitatea ca UE să-şi redobândeasca viabilitatea. Avem câteva priorităţi care se prezintă în mod diferit în lumina unor noi circumstanţe, dar pe care le urmărim pe deplin. Obiectivul nostru este continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea României la spaţiul Schengen şi, de asemenea, la zona euro. Locul nostru este în spaţiul Schengen ca stat membru cu drepturi depline. Aderarea României va consolida securitatea acestuia şi va transmite într-un moment de răscruce un mesaj politic puternic de sprijin pentru menţinerea principiului liberei circulaţii a persoanelor. Avem nevoie de o vecinătate a Uniunii cât mai stabilă şi prosperă şi sprijinim parcursul european şi procesele de reformă în ţările partenere. Un loc special în acest cadru îl ocupă relaţia cu Republica Moldova şi susţinerea fermă pe care o acordăm drumului european al acesteia. De asemenea, România va continua să promoveze proiecte de cooperare regională, precum cele din regiunea Dunării sau din Marea Neagră. Peste trei ani, România va deţine preşedinţia Consiliului UE. Trebuie să continuăm să dezvoltăm profilul de stat membru al Uniunii, să ne pregătim şi promovăm poziţiile în procesul decizional european, să comunicăm mai bine în interiorul Uniunii, dar şi în afara ei. Doamnelor şi domnilor, alegerile locale ce se apropie sunt cel mai bun moment pentru ca România să arate că a învăţat lecţiile apartenenţei la UE, la valorile şi spiritul ei, care nu pot fi separate de ataşamentul pentru democraţie, stat de drept şi domnia legii.

Invit pe toţi cetăţenii să spună DA corectitudinii, profesionalismului şi respectului în politică. Să participe, să-ţi ridice aşteptările şi să nu accepte că ‘merge şi aşa’ atunci când vine vorba de o anumită conduită politică şi de respectarea legii de către cei care doresc votul românilor. Până la urmă, apartenenţa la UE nu înseamnă şi nu trebuie să devină nicio chestiune abstractă, nicio formulă care sună bine, ci întruchiparea unor valori; a acelor valori care au dus societăţile occidentale către securitate şi dezvoltare. Iar dacă unele partide sau unii candidaţi înţeleg mai greu că societatea României europene este alta decât cea a tranziţiei sau a comunismului este datoria alegătorilor, a cetăţenilor să le atragă atenţia prin vot. Corupţia şi prosperitatea nu au loc împreună. Iar prosperitate fără sănătate nu există. Suntem într-un moment de criză majoră pentru sistemul sanitar cu implicaţii serioase asupra vieţii românilor. Problemele profunde ale acestui sistem nu se vor rezolva doar printr-o demisie sau prin măsuri punctuale, ci reclamă soluţii durabile, cu efecte concrete şi un plan pe termen lung. Avem obligaţia să identificăm rapid mijloace pentru a proteja oamenii care se tratează în spitalele din ţară. Sunt în permanentă comunicare cu prim-ministrul pe acest subiect. Ne aflăm într-un moment de cotitură. În sistemul sanitar lucrurile nu mai pot continua ca până acum. Nu există decât o singură direcţie de urmat pentru toate instituţiile responsabile: curăţirea sistemului sanitar.Trebuie să punem punct corupţiei, risipei banilor publici şi nepăsării.

Doamnelor şi domnilor, România va trebui să arate în practica de zi cu zi că este un stat european inclusiv în modul în care funcţionează sistemele sale publice şi în care instituţiile se raportează la cetăţeni şi îi servesc. Uniunea Europeană a însemnat şi înseamnă dialog, cooperare şi solidaritate beneficiul comun al statelor membre şi, mai presus de orice, al cetăţenilor acestora. Cu prilejul Zilei Europei, doresc să transmit încă o dată mesajul meu de solidaritate, de încredere şi de susţinere a proiectului european şi o particularitate de astăzi: probabil majoritatea aţi văzut Salvarea când aţi intrat, a fost un veteran de-al nostru care nu s-a simţit bine, a fost dus la spital şi, din informaţiile mele, este în regulă. La mulţi ani, Europa! La mulţi ani, România!

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (9 mai)