Mai mult de 100 de oameni de ştiinţă, cercetători şi avocaţi s-au întâlnit în secret la Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard săptămâna trecută, după ce li s-a cerut expres să nu vorbească cu presa sau pe reţelele sociale despre eveniment. Misterul şi secretomania acestei reuniuni a dat naştere unor speculaţii privind subiectul de discuţie, care ar putea fi crearea genomului uman artificial.
Potrivit ziarului New York Times, jurnaliştii nu au fost invitaţi la eveniment, iar unul dintre organizatori, dr.George Church, a declarat pentru publicaţia americană că discreţia a fost necesară datorită unei lucrări ştiinţifice proaspăt publicate într-o revistă de specialitate, care nu fusese încă revizuită. Practica standard, însă, permite jurnaliştilor accesul la lucrări ştiinţifice chiar înainte de a fi publicate. Iniţial, conferinţa a fost numită „HGP2: Proiectul Sintezei Genomului Uman”, dar denumirea a fost modificată înainte de eveniment în „Scrierea HGP – Testarea marilor genoame artificiale la nivel celular”. Proiectul îşi propune să „sintetizeze un genom uman complet într-o linie de celule într-o perioadă de zece ani.”
HGP se referă la ” Human Genome Project – Proiectul Genomului Uman”, care a fost demarat în 1990 cu scopul de completa harta genomului uman prin citirea celor 3 miliarde secvenţe ADN care se regăsesc în fiecare celulă umană. Dar dincolo de citirea acestor secvenţe, noul proiect, aşa cum sugerează numele conferinţei, pare să încerce chiar scrierea ADN-ului. Problemele etice care însoţesc o asemenea iniţiativă sunt extrem de complexe şi acesta pare să fie motivul principal pentru care totul se defăşoară departe de ochii opiniei publice.
Organizatorii, însă, nu au confirmat că acesta ar fi scopul proiectului. Dr. George Church a insistat asupra faptului că nu se intenţionează „crearea de oameni”, ci doar de celule, secvenţe de ADN artificial caracteristic nu doar oamenilor, ci şi altor plante şi animale. Această explicaţie nu înlătură însă definitiv întrebarea privind misterul conferinţei şi schimbarea numelui conferinţei în grabă.
Ştiinţa creării de viaţă artificială este încă la început. Geneticienii au reuşit crearea de bacterii cu ADN obţinut în laborator, dar acesta conţine doar 1 milion de secvenţe. Obţinerea de ADN complex în doar 10 ani este aşadar un proiect destul de îndrăzneţ şi foarte costisitor. Controversa care învăluie acest eveniment poate fi doar o gafă de PR sau poate ascunde intenţii mai serioase, dar un lucru este sigur: a dat startul unor dezbateri mult mai atente privind moralitatea şi etica existenţei unui asemenea proiect.
www.iflscience.com
Traducerea şi adaptarea: Bianca Ioniţă
