O lume în continuă agitaţie, o lume marcată de crize, dar şi în căutarea reconcilierii – aceasta ar fi imaginea desprinsă din presa internaţională, o presă care ca, întotdeauna, nu caută doar senzaţionalul, ci şi semnificaţia eveimentelor.
Rămând principala zonă de conflict de pe glob, Orientul Mijlociu se remarcă din nou prin instabilitate. În Irak, a început operaţiunea vizând eliberarea oraşului Falluja de sub ocupaţia Statului Islamic”, a anunţat premierul irakian Haider al-Abadi, citat de ziarul egiptean „Al Ahram”. Numai că localnicii ezită să-şi părăsească locuinţele, astfel încât, potrivit aceluiaşi cotidian, „armata a trebuit să îi implore să plece înaintea declanşării operaţiunii”. Dar, în Siria vecină, Statul Islamic se arată tare pe poziţii: ziarul ucrainean „Ukraine Today” relatează că „oamenii Statului Islamic au bombardat o bază aparţinând armatei ruse din Siria şi aflată în provincia Homs”. Preluând informaţii transmise de „Stratfor”, o agenţie americană de informaţii geopolitice, ziarul ucrainean menţionează că „au fost distruse patru elicoptere şi 20 de camioane”, dar că „ruşii nu au comentat aceste informaţii”. La rândul său, Iranul stârneşte din nou îngrijorare, întrucât, după cum anunţă cotidianul israelian „Ha’aretz”, aşa-zisul „Consiliu al Experţilor l-a desemnat în fruntea sa pe Ahmad Jamati, în vâstă de 90 de ani, un critic recunoscut al preşedintelui Hassan Rohani, dovedindu-se astfel că radicalii controlează în continuare acest for a cărui sarcină este aceea de a-l numi pe următorul Conducător Suprem”.
În ceea ce o priveşte, se pare că Europa este teatrul unor contacte diplomatice al căror efect se va resimţi probabil mai târziu. „Miniştrii de finanţe din zona euro s-au întrunit marţi, la Bruxelles, ca să decidă soarta datoriilor Greciei”, informează cotidianul francez „Le Parisien”. Ziarul subliniază că „reuniunea are loc sub presiunile exercitate de Fondul Monetar Internaţional care, cu zi înainte, ceruse reducerea necondiţionată a datoriei”. Numai că, citat de ziarul elen „Kathimerini”, şeful aşa-zisului Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, a avertizat că, „fără implicarea FMI, o atare decizie este exclusă, având în vedere că datoria este extrem de mare”. Tratative s-au purtat şi în Polonia, având în vedere că recenta ei traiectorie îi îngrijorează pe liderii europeni. Publicaţia poloneză „Gazeta Wyborcza” relatează că „vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermas, s-a întâlnit, la Varşovia, cu premierul polonez Beata Szydlo pentru a discuta probleme legate de soarta Curţii Constituţionale poloneze”. Din păcate însă, declaraţiile ulterioare nu oferă prea multe amănunte. „Am avut o discuţie serioasă şi constructivă. Guvernul a propus soluţii care ar putea fi adoptate de parlament şi care îndeplinesc toate condițiile în litigiu pe tema Curţii Constituţionale”, a declarat Beata Szydlo după întrevedere. Portalul Uniunii Europene, EUObserver, subliniază că „tratativele au fost de ultim minut” şi că „opiniile ulterioare întrevederii vor fi discutate astăzi (miercuri) în cadrul colegiului comisarilor europeni, propunerile Poloniei putând fi eventual aprobate”. România se află şi ea din nou în atenţia presei, de această dată, prin preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Ziarul american „The Washington Post” relatează că „procurorii români l-au pus sub acuzare pe senatorul Tăriceanu pentru fals în declaraţii în apărarea unor persoane implicate într-o tranzacţie imobiliară ilegală”. Dar, potrivit unui alt ziar american, „The New York Times”, Tăriceanu se apără, afirmând că „trăim într-o republică a procurorilor, bazată pe o politică a dosarelor şi cătuşelor”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
