Vremea rea din Europa a provocat decese în Franţa şi Germania, scrie presa internaţională. La Paris, nivelul Senei a atins cea mai ridicată cotă înregistrată din 2001 până în prezent, şi va mai creşte, avertizează Le Figaro. Au fost realizate peste 10.000 de intervenţii şi au fost evacuate peste 5.000 de persoane. La Paris, Muzeul Luvru va fi închis astăzi, pentru evacuarea operelor, adaugă Le Figaro. Situaţia este dramatică şi în Bavaria, Germania, notează Deutsche Press Agentur (DPA). Multe oraşe din regiune au fost lovite de inundaţii, iar oficialii locali au avertizat că noi furtuni pot duce la creşterea nivelului apelor. Bavarezii au estimat deja costurile pagubelor la peste 10 milioane de euro, adaugă DPA. La graniţa sud-estică a Bavariei cu Austria, serviciile de urgenţă au fost întărite pentru oraşele grav afectate, notează portalul austriac The Local. Ploile torenţiale din ultimele zile au provoacat inundaţii şi în mai multe zone din Belgia, în Flandra de Vest şi la nord de Anvers, scrie La Libre Belgique. Aceste situaţii amplificate de încălzirea globală pot deveni frecvente în viitor, avertizează Le Monde.
La Berlin, Camera inferioară a Parlamentului german a adoptat rezoluţia privind recunoaşterea genocidului armean, comis de turcii otomani în timpul Primului Război Mondial, relatează Der Spiegel. Totuşi, momentul şi împrejurările acestei decizii provoacă unele îngrijorări, crede Süddeutsche Zeitung. Putem presupune că nu mai este vorba doar despre evenimentele survenite acum o sută de ani, ci de o luare de poziţie în strânsă legătură cu actualitatea politică, apreciază ziarul german. Textul adoptat nu constituie o mustrare la adresa guvernului turc, asigură Hamburger Abendblatt. Din contră, Tagesspiegel crede că rezoluţia prezintă mai multe riscuri decât avantaje şi califică acest vot ca fiind unul riscant. Turcia şi-a rechemat ambasadorul de la Berlin, iar preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a precizat că decizia Parlamentului german influenţează serios relaţiile dintre cele două ţări, anunţă Cumhuriyet. În plus, partidul de guvernare din Turcia, AKP, a anunţat că se pregăteşte să depună o moţiune de blam în legislativ, la adresa Germaniei. Problema Armeniei riscă să redeschidă o rană care nu s-a vindecat niciodată, opinează Il Giornale, în contextul în care Erdogan a ridicat mereu tonul împotriva pretinselor incoerenţe ale Europei, care cere Turciei respectatea a 72 de clauze privind drepturile omului. Până în prezent, douăzeci de ţări au recunoscut adevărul istoric al genocidului armean, completează Il Giornale.
Reuniunea OPEC de la Viena s-a încheiat fără a se ajunge la un acord, anunţă Financial Times. OPEC pierde războiul, titrează Bloomberg, avertizând că organizaţia veche de aproape 60 de ani nu se confruntă cu prima sa criză, dar criza actuală poate însemna începutul sfârşitului pentru ea. Iranul nu va accepta îngheţarea producţiei de petrol, asigură Tehran Times.
Dublarea exporturilor de petrol ale Iranulului nu are un efect negativ pe piaţă, a asigurat Teheranul, la Viena, informează agenţia Shana. Teheranul intenţionează să atragă noi investiţii în industria petrolului, în valoare de 185 de miliarde de dolari, în următorii cinci ani, adaugă agenţia Tasnim. De la ridicarea sancţiunilor internaţionale, Iranul încearcă să îşi recâştige locul al doilea în producţia de petrol, explică La Tribune. Din această vară, ţara contează pe exportul a 2,2 milioane de barili de petrol pe zi, revenind astfel la nivelul dinainte de intensificarea sancţiunilor, în 2012.
Recent, la Soci, la reuniunea miniştrilor transporturilor din ţările membre ale Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Rusia a anunat că va începe construcţia unei şosele de centură de-a lungul întregii coaste a Mării Negre, anunţă TASS. Conform planului, proiectul „centurii Mării Negre” va uni peste 7.000 de kilometri de drumuri, atât de-a lungul mării, cât şi cu ieşire spre marile oraşe, şi în întâmpinarea magistralelor rutiere interne din ţările participante la proiect. Partea rusă va repara şi va construi 113 kilometri de drum de-a lungul coastei Mării Negre, alţi 167 de kilometri fiind construiţi ulterior, la un cost de circa 80 de miliarde de ruble. Proiectul presupune ca şoseaua de centură în jurul Mării Negre să unească Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria şi Grecia. De asemenea, Armenia, Azerbaidjan, Albania şi Serbia urmează să intre în acest coridor prin construirea unor ramificaţii ale centurii. În perspectivă, „inelul Mării Negre” ar putea uni ţările din regiunea Mării Negre cu Iranul şi mai departe, cu Asia de Est.
Cristina Zaharia
