Delincvenţa juvenilă este o problemă des întâlnită în zilele noastre. Cele mai frecvente infracţiuni comise de tineri şi minori sunt furtul şi tâlhăria, dar există şi cazuri în care aceştia recurg la lucruri şi mai grave. În Centrul de Detenţie din Craiova sunt înregistrate în jur de 300 de persoane, dintre care aproape 80 sunt minori.
Minorii internaţi în centrele de detenţie nu sunt supuşi unui regim de penitenciar, ci sunt nevoiţi să urmeze cursurile unor şcoli până la clasele obligatorii. Pe lângă activităţile şcolare, tinerii învaţă să danseze, să cânte, să picteze sau pot să participe la competiţii sportive. Astfel, revenirea în societate este mult mai uşoară şi se pot adapta corespunzător comunităţii.
Cauzele care instigă la delincvenţa juvenilă sunt absenteismul şcolar, familiile dezorganizate sau cu antecedente delincvente, dar şi problemele de ordin social.
,, Îmi doresc o poziţie socială stabilă”
În Centrul de Detenţie din Craiova l-am întâlnit pe Laszlo Pal Sandor, de doar 21 de ani. Acesta a primit o pedeapsă de 10 ani pentru trafic de droguri şi omor, din care mai are de dus în spate mai mult de jumătate. Născut în Olanda şi crescut într-o familie de afacerişti, Laszlo a avut mereu parte de tot ce şi-a dorit. Chiar dacă părinţii îi făceau toate poftele, tânărul nu s-a mulţumit cu puţin. La 12 ani a fugit de acasă pentru că nu a acceptat să mai depindă de părinţii lui. Voia să-şi câştige singur banii şi după doar un an a luat legătura cu un dealer de droguri care îi dădea marfă să o vândă străinilor.
Cu toate că în cele din urmă părinţii l-au găsit pe străzi şi l-au luat acasă, tânărul a fugit din nou, după numai câteva zile. Tot atunci, Laszlo împreună cu alţi doi tineri au fost implicaţi şi într-o crimă. Aceştia au bătut un agent secret infiltrat în reţeaua lor. Neafectat de acest eveniment, minorul a continuat să distribuie droguri în Ucraina, Bulgaria şi România, unde a fost prins la al treilea transport.
Pe lângă pedeapsa pe care trebuie să o săvârşească, tânărul a aflat şi că părinţii lui au murit. Rămas singur, Laszlo visează la momentul eliberării şi îşi doreşte să aibă o poziţie stabilă în societate.
Totuşi, sociologul Simona Mihaiu ţine să precizeze că reintegrarea morală şi psihologică a adolescenţilor depinde în mare măsură de modul în care aceştia reuşesc să adopte noi forme de comportament. ,,Dacă atitudinea lor faţă de procesul de resocializare este una pozitivă, şansele să se reintegreze după executarea sancţiunii, sunt foarte mari. Însă, dacă aleg să preia din experienţa respectivă doar elementele negative şi în felul acesta, învaţă noi conduite delincvente, există riscuri ca, odată reîntorşi la viaţa socială, să comită noi delicte.”
Din punct de vedere legal, minorii cu vârste până în 16 ani, care comit infracţiuni, nu sunt sancţionaţi penal, dar părinţii acestora pot răspunde civil. Însă, odată cu vârsta majoratului, tânărul este analizat de o comisie din centrul de detenţie. În acest caz, el află dacă poate pleca acasă fiind asistat zilnic sau dacă îşi continuă pedeapsa în acelaşi centru.
În România sunt privaţi de libertate peste două mii de minori şi tineri, iar peste 50% dintre aceştia sunt analfabeţi şi semianalfabeţi. În majoritatea cazurilor, deţinuţii sunt victimele abuzurilor şi discriminărilor sociale. Societatea blochează reintegrarea lor şi ca urmare peste 60% revin în penitenciarele româneşti.
Autor: Madeline Neagoe, FJSC, Jurnalism Tematic, master an I
