L-am întâlnit la poalele muntelui Ceahlău, la un eveniment. Înalt, zvelt, te face să bănuieşti despre el că este un bărbat activ. Totuşi, doar după înfăţişare, nu ai ghici şi ce preocupări are. O furnică neagră tatuată pe mâna stângă, logo-ul formaţiei The Prodigy, te-ar putea induce în eroare.
„De la Ştefan cel Mare încoace nu există nimic cu iz de legendă sau într-atât de uimitor încât să merite scos în faţă, să fie atractiv pentru partea asta de Moldova încât să-i facem pe oameni să vină la Piatra Neamţ, să atragem turiştii străini, să ne dezvoltăm noi ca şi comunitate. Numai dacă stai puţin şi te gândeşti că aici ar putea fi originile Europei, uau!” De îndată ce începe să vorbească despre civilizaţia Cucuteni, despre importanţa ei pentru Piatra-Neamţ, oraşul în care locuieşte, pentru România, privirea senină a lui Ovidiu se umple de strălucire, asemenea cerului la răsărit.
Are 34 de ani şi o dragoste foarte mare pentru oraşul său. Îl fotografiază, îl pictează şi îl filmează, orice pentru a-l face cunoscut şi celorlalţi. În 2014 obţine premiul II la concursul naţional „PoVeste din România”, pentru clipul „Piatra Neamţ Timelapse”. Filmul este o succesiune de poze făcute oraşului timp de 24 de ore şi cuprinde cele mai importante obiective şi clădiri din Piatra-Neamţ. Un an mai târziu, cu acelaşi film, Ovidiu îşi reprezintă oraşul şi ţara la Expoziţiile Internaţionale de la Stuttgart şi Milano. Pentru prima dată în istoria locală, Piatra-Neamţ a fost promovat la un târg de turism internaţional.
Unul dintre motivele concrete pentru care se declară mândru că este nemţean este muzeul Cucuteni, unicul de acest fel din Europa. Pasiunea pentru Cucuteni a început în anul 2009, când împrejurările l-au adus la muzeul despre care pe-atunci, mărturiseşte el, nu ştia nimic: „neştiind nimic despre muzeu, am căutat pe internet. Am scris pe Facebook “Cucuteni” şi… nimic. Atunci, m-a trăsnit: ne trebuie o pagină. Mi s-a părut stupid că am ajuns eu, un neica nimeni de la etajul trei, să scriu despre cultura Cucuteni. Nu aşa trebuia să se întâmple. Trebuia să fie o chestie de importanţă naţională, având această cultură unică”. De atunci, Ovidiu este foarte activ în promovarea acesteia, atât în mediul online, cât şi în media audiovizuală. De trei ani este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei NeoKoolt, o echipă de nemţeni, „artişti cu viziuni şi talente diferite, dar cu un ţel comun, acela de a promova valorile naţionale şi istoria, în cazul nostru, cultura Cucuteni”. Anul acesta vor organiza „Festivalul de ritualuri antice cucuteniene FRAC”, pentru care vor amplasa statui cucuteniene în sensurile giratorii din Piatra Neamţ. Pe lângă acţiunile locale, Ovidiu şi colegii săi adună material pentru un documentar amplu despre Cucuteni, care va fi difuzat pe National Geographic.
Ovidiu este artist plastic şi fotograf, nu arheolog sau muzeolog, dar este pregătit să împărtăşească oricui îi cere informaţii despre cultura Cucuteni şi importanţa ei pentru ţara noastră. Răspunde pe tonul cel mai firesc şi pe înţelesul tuturor, indiferent că este vorba despre meritele cucutenienilor, de metoda de obţinere a ceramicii din acea vreme ori despre caracteristicile vaselor de Cucuteni.
„Trebuie să ne cunoaştem trecutul, să ne promovăm istoria locală, să ne apărăm identitatea”. Cu această convingere am rămas şi eu după ce l-am cunoscut pe Ovidiu Slătineanu.
Autor: Irina Botezatu, masterand FJSC, Jurnalism Tematic
