Presa internaţională îşi îndreaptă atenţia asupra situaţiei create după referendumul prin care britanicii s-au pronunţat pentru separarea de Uniunea Europeană. „Lira sterlină îşi revine, în timp ce premierul Cameron discută la Bruxelles despre Brexit”, titrează Financial Times. Acelaşi cotidian londonez face însă socoteala că de la anunţarea rezultatului votului din Regatul Unit, „pieţele globale au pierdut suma record de 3 trilioane de dolari”, pe fondul creşterii instabilităţii şi fugii capitalului spre zonele de siguranţă. Impactul votului britanic este resimţit şi în România, remarcă ziarul budapestan Napi Gazdasag, cu precizarea că în special exportatorii sunt afectaţi. De la Londra, The Guardian scrie despre votul de neîncredere dat liderului Partidului Laburist, de opoziţie, după Brexit, iar The Telegraph apreciază că „nici laburiştii, nici conservatorii nu sunt potriviţi scopului, într-o lume post-Brexit” – astfel că în Marea Britanie „este nevoie de partide politice noi”. Şi tot The Telegraph atenţionează că „votul pentru ieşirea din UE nu a fost un vot pentru repatrierea imigranţilor”. La fel crede şi Angela Merkel, care citată de The Times „exclude accesul britanicilor la piaţa unică europeană dacă Regatul Unit nu va continua să accepte libera circulaţie a oamenilor”. Şi dacă britanicii nu sunt încă siguri ce vor în continuare, preşedintele Consiliului European a declarat că Bruxelles-ul „este gata să iniţieze procedura de divorţ chiar de azi”, după cum citim în Le Soir. Cu precizarea că Donald Tusk a propus totodată organizarea „unui summit informal al celor 27, în septembrie”, eventual la Bratislava, capitala Slovaciei care va deţine preşedinţia rotativă a UE la acel moment. Până atunci, pentru a-şi demonstra fermitatea, UE l-a desemnat pe diplomatul belgian Didier Seeuws pentru a negocia termenii Brexit, informează Liberation. Wall Street Journal relatează că „liderii UE se angajează să stabilească noi priorităţi” după decizia britanicilor de a se retrage din comunitate, în încercarea de a „transmite un mesaj de unitate”. New York Times o citează pe Angela Merkel, care promite să oprească deriva UE, însă Le Monde remarcă „disensiunile profunde existente în Europa celor 27”, atât în privinţa atitudinii faţă de Londra, cât şi a viitorului blocului comunitar. Concluzie reluată de Le Figaro, sub titlul „După Brexit, Parlamentul European plonjează în incertitudine”, printre neclarităţi numărându-se „rolul deputaţilor britanici sau raportul de forţe dintre grupurile parlamentare”. Totuşi, liderii UE întruniţi la Bruxelles au discutat despre metodele de oprire a migraţiei din Africa, relatează EUobserver. O temă care preocupă în special Italia, „invadată de imigranţii libieni”, după cum scrie Il Giornale, cu precizarea că în peninsulă „imigranţii sosesc în fiecare zi cu miile”, iar dacă se vor menţine fluxurile actuale, „anul acesta se va ajunge la circa 300.000 de persoane, plecate din Africa de vest spre ţările maghrebiene şi de acolo spre Europa”. Ziarul elen Kathimerini aduce în atenţie o altă temă, cea a sinodului panortodox, întrunit în insula Creta. Şefii bisericilor ortodoxe din lumea întreagă au făcut apel la protejarea minorităţilor religioase din Orientul Mijlociu sfâşiat de război şi au avertizat cu privire la „dilemele morale” pe care le pune progresul rapid al ştiinţei, relatează Kathimerini. Şi remarcă absenţa notabilă a patriarhului ortodox rus Kirill, la prima reuniune de acest fel organizată după marea schismă dintre ortodoxie şi catolicism din 1054 şi după pregătiri care au durat 50 de ani. Washington Post informează că „Statele Unite, Canada şi Mexicul se angajează să-şi procure jumătate din electricitatea necesară din surse curate, din 2025”. Şi în fine, ziarul spaniol El Pais dedică un articol comunităţii românilor stabiliţi în Madrid şi postului „Radio Românul” care numără 120.000 de ascultători în FM şi emite din 2010 pentru cei care „au adus în bagajele lor o bucată din România pe care au transplantat-o în Madrid”.
Adriana Buzoianu, RADOR
