Deşi au mai puţin de o lună la dispoziţie pentru a se putea înscrie în Registrul electoral, românii din diaspora nu par interesaţi de votul prin corespondenţă. Mulţi au dat vina pe procedura greoaie, acuzând faptul că trebuie să parcurgă în unele cazuri sute de kilometri pentru a depune documentele. Legea oferă însă posibilitatea de a trimite documentele prin poştă, după cum ne explică Andreea Orosz:
Reporter: Datele oficiale arată că pană în prezent s-au înscris în Registrul electoral aproximativ 4.700 de alegători din diaspora, dintre aceştia aproximatoiv 1.000 au cerut secţie de votare acolo unde locuiesc, restul de 3.700 doresc să voteze prin corespondenţă. De ce sunt atat de puţini români interesaţi? Ministrul delegat pentru relaţia cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, spune că este cumva explicabil în condiţiile în care practica peste tot în lume este să te prezinţi la urne fizic, cu atât mai mult cu cât este pentru prima dată când noi facem acest exerciţiu al votului prin corespondenţă. Este cumva de anticipat şi de aşteptat ca numărul celor care îşi vor exercita dreptul de a alege prin această modalitate să nu fie foarte ridicat, mai spune ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni. Şi Maria Ligor respinge ideea invocată de unii privind complexitatea procedurii de înscriere în Registul electoral. Procedura este de fapt una simplă, trebuie completată o cerere însoţită de o copie a paşaportului pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate.
Românii care au reşedinţă în străinătate trebuie să ataşeze la aceeaşi cerere copia după cartea de identitate şi un document care să dovedească faptul că au rezidenţă legală în ţara respectivă. Modelul de cerere se găseşte pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente. Documentele nu pot fi transmise însă on-line. Ele pot fi depuse personal sau, foarte important, trimise prin poştă către misiunea diplomatică, respectiv oficiul consular din statul de reşedinţă sau de domiciliu. Reprezentantii românilor din străinătate au acuzat de mai multe ori autorităţile că-i pun pe drumuri pentru a se putea înscrie, mesaj preluat şi de unii politicieni. În realitate legea spune foarte clar că alegătorii din diaspora pot trimite documentele prin poştă. Ministrul pentru relaţia cu românii de pretutindeni spune că misiunile diplomatice au datoria de a informa alegătorii.
Ministerul de Externe a demarat o campanie de informare la punctele de trecere a frontierei atât terestre, cât şi cele din aeroporturile internaţionale sunt împărţite pliante. Românii din diaspora sunt informaţi astfel despre cum pot vota la alegerile parlamentare şi li se pune la dispoziţie şi cererea de înscriere în Registrul electoral. Înscrierea în acest registru nu este obligatorie, este o opţiune pe care legiuitorul a acordat-o românilor din străinătate în urma evenimentelor din 2014 de la alegerile prezidenţiale, amintea Marian Muhuleţ, reprezentantul Autorităţii Electorale Permanente. Potrivit acestuia, cetăţenii români din străinătate sunt discriminaţi pozitiv faţă de cetăţenii români din ţară. Dacă în ţară cetăţenii români au o singură opţiune, spunea el, aceea de a se prezenta la secţia de votare de care aparţin, cetăţenii români din străinătate au trei opţiuni de vot: prin corespondenţă, secţie de votare la cerere cât mai aproape de domiciliu sau de reşedinţa lor, sau să se prezinte la ambasadă, respectiv consulat unde pot sta din nou la coadă. La secţiile de votare de pe lângă ambasade şi consulate vor vota acei cetăţeni care nu s-au înscris în Registrul electoral.
RADIO FRANCE INTERNATIONALE – 4 august
