Evoluţiile din relaţia Ankara-Moscova continuă să fie subiectul principalelor analize din presa internaţională. „Noua prietenie a Rusiei şi Turciei este o veste proastă pentru Occident”, titrează The Telegraph, precum New York Times consideră că „orice înţelegeri viitoare între cele două state ar putea avea urmări serioase pentru Orientul Mijlociu şi Europa”. „Erdoğan speră, probabil, să se folosească de situaţia îmbunătăţirii relaţiilor cu Rusia pentru a încheia cu Europa un acord mult mai avantajos în problema crizei migraţiei”, adaugă ziarul american, care ţine să sublinieze că apropierea Turciei şi Rusiei constituie o surpriză pentru Vest. Însă nu toate opiniile concordă. „Întâlnirea Erdoğan-Putin ar putea asigura stabilitate în regiune”, este de părere purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, citat de Haberturk, iar Diario de Noticias precizează că, după întâlnirea cu Putin, Erdogan a anunţat că Ankara va dezgheţa proiectul energetic comun TurkishStream şi va avea în vedere construirea de către ruşi a primei centrale nucleare turceşti. „Turcia a renunţat la speranţa de a deveni membră a UE şi caută alţi parteneri”, opinează Russia Today, iar Reuters clarifică poziţia Ankarei: „UE a făcut greşeli grave prin răspunsul ei după tentativa de lovitură de stat, a pierdut testul şi sprijinul turcilor pentru aderare la comunitate”, a declarat ministrul turc de externe, iar purtătorul de cuvânt al preşedintelui Erdogan susţine că Turcia a fost nevoită să caute alte opţiuni în ce priveşte cooperarea în domeniul apărării şi a convenit să colaboreze cu Rusia în lupta împotriva terorismului, inclusiv împotriva militanţilor kurzi şi a ISIS. Într-o analiză amplă, Stratfor notează că Rusia îşi ţine prietenii aproape şi pe Turcia şi mai aproape, şi explică: „Rusia va continua să utilizeze conflictul din Siria împotriva Turciei, chiar în timp ce Putin cooperează cu Erdogan. Rusia vrea să se asigure că Turcia se va menţine neutră faţă de Rusia. Cum priorităţile Turciei se concentrează pe Siria, Moscova poate ţine Turcia în şah continuându-şi susţinerea pentru separatiştii kurzi şi complicând planurile militare turceşti privind Siria prin propria ei prezenţă pe câmpul de luptă. În urma puciului eşuat din Turcia, Putin, un maestru în sfera securităţii interne, poate păstra concomitent şi beneficiile schimbului de informaţii şi-i poate oferi guvernului turc tehnici utile pentru a se pune la adăpost de alte puciuri, ca metodă de a-şi păstra Ankara aproape”. În plan economic, Bulgaria pare să sesizeze oportunităţi. Ministrul bulgar al energiei solicită Rusiei analizarea posibilelor variante privind proiectul Belene spre sfârşitul lunii august, scrie Sega, şi asta după ce în urmă cu câteva zile 24 Chasa anunţa că premierul Borisov a avut o convorbire telefonică cu preşedintele Putin privind realizarea proiectelor comune în sfera energiei. În Ucraina tensiunile cresc. Rusia acuză Ucraina că ar fi încercat o acţiune armată în Crimeea, însă Kievul neagă, consemnează The Guardian, iar Kyiv Post menţionează că potrivit Ministerului Apărării unitățile din serviciul de informaţii ale Kievului nu sunt implicate în activități subversive în Crimeea. Totuşi, preşedintele Rusiei acuză Ucraina că „alege teroarea în locul păcii şi că joacă un face periculos”, menţionează Reuters. Îngrijorări din cauza migranţilor, în Italia, după ameninţările preşedintelui Turciei că va suspenda acordul, precizează Courrier International, în timp ce Germania a început să respingă mai mulţi imigranţi fără acte, anunţă EU-Observer, iar Berlinul are în vedere să ia măsuri dure în urma atacurilor care au stârnit nelinişti serioase din cauza violenţei islamiste, anunţă Financial Times. În context, Le Figaro exprimă o poziţie interesantă. „După atentate, încercarea Bisericii de „pacificare socială” este îngrijorătoare, întrucât astfel islamismul capătă o marjă de manevră. Discursul corect politic deresponsabilizează lumea musulmană în loc să o îndemne să se confrunte cu această maladie, care pune în pericol pacea şi distruge capacitatea morală şi intelectuală de a o combate, acuzând tocmai victimele ca fiind sursa violenţei”, explică Le Figaro.
(Iulia Lăpădat – RADOR)
