Consiliului de Securitate al ONU s-a reunit de urgenţă pentru a discuta despre situaţia din Crimeea şi şi-a exprimat susţinerea pentru integritatea teritorială şi independenţa statului ucrainean, informează publicaţia Podrobnosti, de la Kiev. OSCE este pregătită să monitorizeze graniţa ucraineano-rusă şi să amplaseze nouă puncte de control în sectorul necontrolat al frontierei Ucrainei cu Federaţia Rusă, anunţă Korrespondent. Ucraina vizează restabilirea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii sale, inclusiv încetarea ocupaţiei din Crimeea, doar prin mijloace politice şi diplomatice, a asigurat preşedintele Petro Poroşenko, citat de Korrespondent. Însă Moscova a sugerat că ar putea întrerupe relaţiile diplomatice cu Ucraina, anunţă Stars and Stripes. Ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, a declarat pentru Interfax că, în cazul în care va fi necesar, Ucraina ar putea lua în considerare introducerea unui regim de vize cu Rusia. În acelaşi timp, Rusia a desfăşurat sistemul său avansat de apărare aeriană S-400 în Crimeea, relatează Tass. Rachetele sol-aer pot lovi ţinte la o distanţă de 400 de kilometri şi o altitudine de 30 de kilometri, subliniază Europe Online Magazine, amintind că armata rusă intenţionează să desfăşoare o serie de asemenea rachete la exerciţiile Kavkaz-2016, în luna august. Ce ar dori Vladimir Putin să obţină cu un nou război?-întreabă Rzeczpospolita, şi răspunde: realizarea unui coridor terestru spre Crimeea. Este posibil ca aruncarea tancurilor şi a avioanelor în luptă să fie mai ieftină decât construirea unui pod peste Strâmtoarea Kerson, într-o ţară în care resursele financiare se vor epuiza spre sfârşitul anului 2017, opinează ziarul polonez. Kremlinul îşi imaginează, totodată, că va determina Occidentul să îi convingă pe ucraineni să înlăture echipa lui Poroşenko şi locul ei să-l ocupe un guvern populat cu oameni ai lui Ianukovici, crede Rzeczpospolita.
Acuzat de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan de a fi instigat puciul eşuat de la Ankara, Fethullah Gülen, fondatorul mişcării Hizmet, răspunde într-un interviu pentru Le Monde, atacurilor autorităţilor turce. Intelectualul şi predicatorul turc stabilit în SUA din 1999 respinge orice implicare în complot şi solicită crearea unei comisii internaţionale pentru a conduce investigaţiile asupra puciului, considerând că probabilitatea de a avea un proces echitabil în Turcia ar fi mică, notează ziarul francez. Despre o posibilă revenire a sa în Turcia, Gulen spune că, dacă o zecime din acuzaţiile aduse lui ar fi probate, s-ar anagaja să se întoarcă şi să suporte pedeapsa cea mai aspră, scrie Le Monde. O delegaţie de oficiali americani de la Departementul de Stat şi cel de Justiţie se va deplasa în capitala turcă, pe 22 august, pentru a asista Ankara la pregătirea cererii oficiale de extrădare a lui Gulen, deoarece acest demers nu mai este o simplă problemă bilaterală, ci una urmărită de întreaga lume, notează Hurryiet.
Creşterea economică a României a avansat în cel mai rapid ritm după 2008, depăşind estimările analiştilor, scrie Bloomberg. Cu o economie având deja una dintre cele mai mari creşteri din UE, cetăţenii români culeg roadele reducerilor fiscale şi ale creşterilor salariale, aprobate de parlamentari pentru a atrage voturi, înaintea alegerilor generale din toamnă, crede Bloomberg. Însă Comisia Europeană avertizează că relaxarea fiscală poate periclita ţintele bugetare de anul viitor.
Sute de oameni au mers să aducă un ultim omagiu Reginei Ana de România, scrie Fox News. Românii au stat la coadă şi au urcat scările elegantului fost palat regal, cu flori şi lumânări, adaugă ABC News. România şi Moldova au declarat o zi de doliu naţional, pentru regină, completează The New York Times, amintind că înhumarea are loc astăzi, la Curtea de Argeş.
Cristina Zaharia
