Turneul cancelarului german în Europa de Est, atentatul din Turcia şi cutremurul din Italia sunt principalele evenimente ce reţin atenţia presei internaţionale
„Încrezători într-o Europă mai mică” este titlul sub care Frankfurter Allgemeine Zeitung descrie reuniunea de la Varşovia a liderilor Grupului de la Visegrad cu cancelarul Angela Merkel, unde cuvintele-cheie au fost, în opinia editorialistului, „securitatea” şi „migraţia”. La 25 de ani de la crearea sa şi în contextul recentului Brexit, Grupul de la Visegrad căpătă o altă pondere în ansamblul intereselor Germaniei, notează la rândul său publicaţia Sud-Deutsche Zeitung, care nu uită să sublinieze deosebirile de opinie dintre cancelarul Merkel şi interlocutorii săi polonez, ungur, ceh şi slovac în privinţa politicii referi migraţia şi cotele de refugiaţi. Agenţia poloneză de ştiri PAP apreciază că discuţiile s-au concentrat asupra pregătirii summitului din septembrie de la Bratislava, primul din istoria UE fără Marea Britanie, dar remarcă şi lipsa de pe agendă a situaţiei securitare din regiunea estică, un eufemism pentru conflictul Rusia-Ucraina ce afectează în egală măsură Polonia şi Germania. În context, Washington Post reaminteşte faptul că Victor Orban, care a afirmat în trecut că imigranţii reprezintă „o otravă” ce afectează securitatea Europei, susţine acum că este nevoie de noi bariere pentru a-i ţine departe de frontiere, deoarece este posibil ca Turcia să le permită milioanelor de refugiaţi de pe teritoriul său să pornească spre Occident. „Dacă nu îi putem opri cu blândeţea, atunci să îi trimitem înapoi cu forţa”, a declarat Orban înainte de deplasarea la Varşovia. Anunţând că Ungaria va construi un nou gard mai robust la frontiera sa de sud, premierul maghiar a precizat că este vorba despre o „măsură de prevenţie” în cazul în care eşuează acordul dintre UE şi Turcia, relatează şi publicaţia spaniolă PERIODICO.
Între timp, în Europa s-a declanşat o polemică pe tema portului islamic feminin. „Europa vălului”, titrează Corriere della Sera, şi adaugă: „După incidentele de pe Riviera franceză privind înotătoarele în burkini, Berlinul urmează Parisul în privinţa interdicţiilor. Ministrul german de interne a declarat recent că „a avea chipul descoperit este fundamental în societatea noastră”. Iată cum este văzută controversa de pe celălalt mal al Atlanticului, în paginile cotidianului Washington Post: „Dacă în Franţa şi în Belgia, purtatul vălului islamic în public este interzis, iar mai nou există o polemică deschisă privind purtarea burkini – acel costum de baie conform cu tradiţiile de pudoare ale Islamului, dacă în Germania s-a iniţiat o dezbatere publică privind interdicţia de a purta chador, ei bine în Canada, Poliţia Montană Regală şi-a relaxat regulile, permiţându-le ofiţerilor musulmani femei să poarte hijab, dacă doresc. La fel, poliţia locală din Scoţia a inclus recent hijabul ca element opţional al uniformei de ofiţer de poliţie”. Totuşi, precizează Washington Post în finalul articolului, nici Poliţia Montană canadiană, nici cea locală din Scoţia nu au prea multe femei ofiţer de religie musulmană în rândurile lor.
După ofensiva lansată împotriva forţelor ISIS din Siria, Turcia este lovită de un nou atentat, anunţă Le Figaro. The Guardian precizează că a fost vorba de o maşină-capcană care a explodat în apropierea frontierei siriene, provocând moartea a cel puţin 11 ofiţeri turci de poliţie, în timp ce agenţia de ştiri Anadolu pune atacul pe seama rebelilor kurzi. Cotidianul turc Hurriyet Daily News publică pe prima pagină declaraţia premierului Ildirim, care promite un război total împotriva oricărei organizaţii teroriste ce ameninţă securitatea ţării sale. „Independenţa sau moartea”, a ameninţat şeful guvernului cu un motto celebru al lui Kemal Ataturk, promiţând duşmanilor ţării un răspuns pe măsura cruzimii lor, se mai arată în publicaţia de la Ankara.
Presa din Hexagon se arată preocupată de situaţia economică şi politică a Franţei în prag de septembrie. Les Echos, publicaţie cu profil economic, citează temerile francezilor legate de viitorul locului lor de muncă, în contrast cu optimismul premierului Valls, care anunţă noi scăderi ale impozitului pe venit. Creştere de 0% a economiei Franţei în ultimul trimestru, anunţă cotidianul de dreapta Le Figaro, care nu poate să nu remarce că rezultatele complică situaţia preşedintelui socialist Francois Hollande înainte de finalul mandatului. Le Monde titrează la rândul său „Sarkozy şi Hollande, doi *ex* aflaţi în dificultate”, explicând: „Unul luptă pentru redobândirea puterii, celălalt pentru păstrarea ei. În trena lor se află o armada de candidaţi ce le contestă dreptul de a aspira la prima funcţie în stat, în baza slabului bilanţ economic înregistrat de fiecare dintre cei doi”.
Din Italia îndoliată după cutremurul ce a produs peste 200 de victime aflăm, prin intermediul publicaţiei Corriere della Sera, că guvernul a decis alocarea unui ajutor de urgenţă de 50 de milioane de euro, precum şi suspendarea temporară a taxelor pentru zonele afectate, iar La Stampa anunţă că Italia va adopta măsuri de construcţie şi reconstrucţie antiseismice pe baza unor tehnologii avansate. Astăzi este zi de doliu naţional în memoria victimelor, informează presa din Peninsulă.
Ruxandra Lambru – RADOR
