„Văzută drept dezbaterea secolului” de Drudge Report, deoarece surprinde, potrivit Huffington Post, o „Americă în transformare”, prima dezbatere dintre Hillary Clinton și Donald Trump „a fost cu siguranţă un spectacol: culmea unui reality-show televizat, cu un public demn de Super Bowl cu zeci de milioane de spectatori”, observă New York Times. Cu toate acestea nu a existat niciun moment memorabil care să poată fi reluat peste ani, ci doar momente mici de care ne-am putea aminti cel mult câteva săptămâni, notează Boston Globe. „O campanie urâtă, condensată într-o singură dezbatere”, titrează New York Times, comentând că „într-o perioadă politică mai bună, ambele partide ar fi nominalizat nişte candidaţi calificaţi, care să răspundă îngrijorărilor manifestate de americani faţă de terorism şi război, faţă de climă şi economie, faţă de imigraţie şi eliminarea rasismului, faţă de educaţie şi faţă de siguranţa publică”.
Câştigătoarea dezbaterii este considerată aproape la unison de presa internaţională Hillary Clinton, iar Washington Post o declară chiar singura aptă să fie preşedinte dintre cei doi candidaţi. Chiar dacă „n-a fost perfectă în această dezbatere”, „părând uneori că își recită lecția”, ca „un robot”, Clinton este un politician cu defecte, dar un politician competent, încrezător în sine şi cu un temperament echilibrat, în timp ce Donald Trump s-a dovedit a fi pur şi simplu „insuficient pregătit pentru această dezbatere”, un „candidat care în mod cinic ori ignorant vinde o viziune distorsionată a realităţii, descalificându-se pe sine însuşi cu practic fiecare propoziţie controversată pe care o rosteşte” explică Washington Post. „Chiar dacă propunerile economice ale dnei Clinton cu greu ar putea fi numite vizionare, ea poate afirma măcar că planurile ei nu vor provoca un război comercial sau o recesiune, după cum cred mulţi experţi că s-ar întâmpla cu planurile dlui Trump”, mai scrie ziarul american.
Trump a plecat cu avantajul dat de ultimele sondaje care îi erau favorabile şi a încercat să-şi evidenţieze profilul de „outsider” în opoziţie cu adversara sa, aflată de mulţi ani în politică, însă contrapunerea acestor două profiluri nu a fost în favoarea lui, observă Le Monde. „Chiar dacă Hillary Clinton a ieşit învingătoare din această luptă, Donald Trump rămâne periculos”, avertizează Le Figaro, iar Wall Street Journal notează că deşi votanţii indecişi nu sunt entuziasmaţi de Trump, consolidarea poziţiei lui Clinton este incertă. În plus, Trump ameninţă ca va adopta o atitudine şi mai dură la următoarea dezbatere, cu atacuri despre viaţa personală a lui Bill Clinton, remarcă The Telegraph.
Pe plan european, The Wall Street Journal constată „fisuri crescânde în apărarea Europei” şi avertizează că „apărarea împotriva Rusiei nu va fi întărită dacă Franţa şi Germania nu se vor implica” şi nu vor adopta reacţii ferme faţă de un astfel de „vecin agresiv”. Planul franco-german, discutat marţi de miniştrii apărării ai UE reuniţi la Bratislava, presupune înfiinţarea unui cartier general militar al Uniunii la Bruxelles, o supraveghere comună prin satelit, asigurarea unor servicii medicale şi logistice, un „sprijin concret” pentru industria europeană de apărare şi o nouă finanţare directă din partea UE, dar nu este suficient explică Wall Street Journal. În ciuda Brexitului, Marea Britanie va bloca o „armată UE”, titrează Newsweek, detaliind că vorbind la reuniunea de marţi de la Bratislava, ministrul britanic al apărării a declarat că: „Vom continua să ne opunem oricărei idei privind o armată UE, care pur şi simplu va submina NATO”. În replică, ministrul francez al apărării a subliniat că iniţiativele europene „nu merg împotriva NATO”, ci caută să „consolideze capacitatea de acţiune a Uniunii”, iar însuşi secretarul general al NATO a susţinut că „Nu există contradicţie între o apărare europeană mai puternică şi o Alianţă Nord-Atlantică puternică: fiecare întărind-o pe cealaltă”, notează El Pais, concluzionând că în plin proces de divorţ cu Uniunea, Londra se izolează din ce în ce mai mult.
Pe de altă parte, Wall Street Journal observă o axă sino-rusă în continuă consolidare. China şi Rusia îşi extind cooperarea şi îşi oferă reciproc sprijin în revendicările lor teritoriale, o tendinţă ce ar putea alimenta instabilitatea din Asia de Est până în Europa Centrală. Poziţiile aproape identice ale celor două ţări pe scena internaţională, proclamate de Putin la Beijing, transmit mesajul că „ele sunt ţări mari care vor să-şi forţeze vecinii mai mici să le asculte, fără interferenţe din partea SUA şi a aliaţilor lor regionali”, comentază Wall Street Journal. Foreign Policy constată că „Moscova doreşte să câştige la alegerile din R. Moldova, pe fondul nemulţumirii generate de corupţie” şi explică: Suma uriaşă de aproape un miliard de dolari, care a dispărut din băncile din Moldova, „printr-o schemă financiară misterioasă”, şi care „a declanșat o criză politică încă fierbinte şi astăzi”, reprezintă „un cadou politic pentru Partidul Socialist pro-rus, al cărui lider, Igor Dodon, a atras tot mai mulți alegători dezamăgiți de forțele pro-europene ale Moldovei, având o șansă bună de a câștiga votul decisiv în această toamnă”.
(Carolina Ciulu – AGENŢIA DE PRESĂ RADOR)
