România va avea cea mai mare creștere economică din Europa în 2016 și în 2017, reiese din cea mai recentă estimare a Fondului Monetar Internațional. Adrian Mitroi, profesor la ASE, explică, într-un interviu la RFI, cum a ajuns economia României să fie performera Europei, care sunt neajunsurile creșterii constante a PIB-ului și cum se simte această evoluție bună a economiei în buzunarele românilor.
Experții FMI au revizuit în creștere, până la 5%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an, de la 4,2% cât prognoza Fondul în luna aprilie. În 2017, creșterea economică va înregistra o încetinire până la 3,8%. Chiar și așa, România va avea și în anul viitor cel mai ridicat ritm de creștere economică din Europa, conform prognozelor FMI.
La nivel general, conform FMI, Europa va înregistra o creștere economică medie, în 2016, de 2% iar Europa Emergentă, regiune unde este inclusă și România, va înregistra un avans al PIB de 3,3%.
Cum se explică evoluția foarte bună a economiei românești? Se va simți această creștere a PIB-ului și în nivelul de trai? Sunt și aspecte negative ale creșterii economice puternice? Sunt întrebări la care a răspuns, la microfonul RFI, Adrian Mitroi, profesor la Academia de Studii Economice:
Adrian Mitroi: Este un succes economic românesc. Sunt șase elemente despre care cred că sunt importante. În primul rând, avem o combinație bună de deficit bugetar cu deficit de concurent. Până acum credeam că dacă cheltuim mult deficit și dacă jonglăm cu el la muchie, s-ar putea să ne aducem creștere economică. Se vede că nu este chiar așa. Este bine să fii atent cu cheltuielile bugetare. Al doilea punct pe care în consider important constă într-un mix bun de politică fiscală, monetară și salarială. Toate trei au contribuit la această creștere economică. Acum suntem într-o poziție favorabilă. Au crescut salariile, au scăzut taxele, avem o dobândă mică și un curs stabil. Această combinație se pare că este favorabilă. Al treilea punct constă în faptul că România se finanțează acum foarte bine pe piața internă și externă. Finanțarea de la piață este favorabilă. Piața vede bine performanța economică românească, atât în moneda locală pentru cei care vor să cumpere local, cât și în monedă străină și pe termen lung. Al patrulea element important este o decorelare între leadership-ul politic și managementul economic. Economia își vede de mersul ei. Parcă nu bagă în seamă ceea ce se întâmplă în peisajul politic. A cincea observație ține de faptul că suntem într-un proces de ușoară deflație. Inflația se așteaptă să crească doar anul viitor. Prețurile la alimente sunt în scădere. Și de aici avem un suport. Dacă vă gândiți și la șomajul performant de 6.2% – 6.4%. Avem un deficit foarte mare, de profesioniști. Acesta dă o imagine favorabilă atât pentru anul 2016, cât și pentru 2017 și mai departe. Trebuie să avem grijă să transformăm această creștere economică și într-un nivel de trai crescut și în investiții.
Reporter: Se va simți și în buzunarele românilor această creștere a produsului intern brut? Spre exemplu, va crește puterea de cumpărare?
Adrian Mitroi: Întrebarea este foarte bună. Explicația este din ambele sensuri. Creșterea economică se datorează și creșterii nivelului de trai. Trăind ceva mai bine în România, puterea de cumpărare a salariilor noastre a crescut. Gândiți-vă că și la bugetari, cât și în mediul privat, salariile au crescut cu peste două cifre. Avem și un proces de scădere a ratei inflației, chiar o ușoară deflație și dezinflație. Și de aici vine o putere de cumpărare. Creditele ne costă mai puțin. Și de aici a venit o putere de cumpărare suplimentară. Dacă punem toate acestea la pachet cu o scădere de taxe, un TVA mai mic, avem o creștere de putere de cumpărare. Pe mai departe, cred că acest proces va continua și pe fondul unei presiuni de salarii. Cred că următorul mare punct de inflexiune în economia românească va fi o creștere mai accentuată a salariilor. Există un deficit cronic, structural de forță de muncă. Singura soluție este creșterea salariilor. Va fi o presiune constantă de creștere a salariilor, care cred că ne este favorabilă.
Reporter: În legătură cu aceste prognoze ale Fondului Monetar Internațional, au mai fost în trecut și ne-am obișnuit cu ele. Au mai fost prognoze bune și chiar foarte bune pentru România. Unele s-au îndeplinit, altele nu. Ce credibilitate au aceste estimări ale Fondului Monetar?
Adrian Mitroi: Au credibilitate. Dacă va uitați la context, nu cifrele absolute sunt interesanate, ci termenii relativi. Suntem comparați cu alți performeri și suntem pe podium. Acest lucru este important. Suntem printre performerii economiei europene și cei ai economiei europene estice. Toți indicatorii ne sunt favorabili. Cred că aceasta este cea mai importantă concluzie. Dacă ești gospodar și atent cu finanțele tale, performanța economică este consecutivă. Muncă, disciplină, economisire și apoi, probabil, urmează încet și creșterea nivelului de trai și beneficiile. Cred că problema și punctul care nu este scris sau adresat în raport este deficitul cronic de investiție locală și străină, din nefericire. Suntem cu toți acești parametrii în sumele agreate. Este foarte bine. În schimb, în ceea ce privește investițiile, suntem în trend-ul mondial. Este un deficit cronic de investiții, mai ales în infrastructură. Probabil că acesta este job-ul unui guvern deștept care va trebui să vină cu ambiția și cu tenacitatea de a construi exact acest subiect. Trebuie să afle cum găsește banii pentru investițiile atât de necesare unei economii, care performează atât de bine, dar care, la un moment dat, își va arde această capacitate de a performa mai bine decât altele dacă nu găsește soluții inovative pentru creșterea economică.
RADIO FRANCE INTERNATIONALE, 5 octombrie
