RADIO ROMÂNIA CLUJ (22 octombrie, ora 19:00) – „Retrospectiva săptămânii” – Realizator: Dan Horea
Realizator: După cum ştiţi poate, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat aviz favorabil propunerii legislative a PSD privind eliminarea a 102 taxe nefiscale şi parafiscale de la 1 ianuarie 2017, iar marţea viitoare va intra la vot în plen, după cum a anunţat miercuri vicepreşedintele pesedist al comisiei, Ciprian Nica. Propunerea a fost adoptată cu 89 de voturi pentru, 17 îmotrivă şi o abţinere. Din cele 102 taxe fac parte timbrul de mediu pentru autovehicule, 33 de taxe consulare şi pentru cetăţenie, 20 de taxe la Registrul Comerţului, taxa radio şi taxa TV, taxa suplimentară pentru eliminarea paşaportului, 22 de taxe pentru pierderea sau modificarea actelor, 13 taxe extrajudiciare de timbru şi taxele pentru permisele de pescuit recreativ şi sportiv, taxa pentru serviciile prestate de MAI pentru public şi tarifele percepute de Casa Naţională de Pensii. Deputatul Ciprian Nica a mai specificat că departamentul de specialitate al PSD a decis ca acest proiect să fie dezbătut în procedură de urgenţă. parlamentarii intervievaţi de Radio Cluj sunt cu toţii de acord că e nevoie de reducerea numărului de taxe parafiscale. Deosebirile de opinie, în funcţie de partid, apar când e vorba despre modul de adoptare a acestei propuneri legislative şi mai ales în privinţa taxelor radio şi TV.
*
Realizator: Ce spune Sorin Bota, senator PSD din Comisia de buget-finanţe.
Sorin Boda: Este încă o taxă pe care populaţia şi mediul economic o suportă într-un sector în care nu e tocmai corect ca cele două organisme mass media, radio şi televiziunea română, să beneficieze de o taxă de la toată lumea, în schimb acţionând pe aceeaşi piaţă concurenţială, chiar dacă au anumite îngrădiri cu privire la modul în care se gestionează publicitatea şi încasările aferente.
Reporter: Domnule senator, totuşi e o taxă în serviciul publicului…
Sorin Boda: Nu este în serviciul publicului.
Reporter: BBC o are, şi DEUTSCHE WELLE o are.
Sorin Boda: Şi atât. Da, şi am decis că bugetul celor două instituţii, pe lângă veniturile proprii ale lor, exact cum sunt şi alte companii de stat, să fie completate cu alocaţii de la bugetul de stat, pe bugetul pe care cele două societăţi îl vor propune spre aprobare parlamentului.
Reporter: Ele beneficiază deja de alocări de la bugetul de stat, dar e adevărat că numai pentru…
Sorin Boda: Pentru sistemul de retransmisie, care iarăşi nu este corect, acela trebuie să beneficieze de susţinerea financiară directă de la Ministerul Comunicaţiilor, şi nu printr-un artificiu financiar prin care banii erau plimbaţi prin cele două societăţi şi apoi ajungeau la RADIOCOM.
Realizator: Traseul…
Sorin Boda: Cred că săptămâna viitoare va intra în plenul Camerei Deputaţilor, urmând să meargă spre promulgare. Mai există şi varianta în care cineva, de bine, care crede că orice măsură se ia sau orice lege se face trebuie contestată la Curtea Constituţională, cu siguranţă cineva se va găsi să facă şi acest lucru pentru a împiedica intrarea în vigoare cât mai repede a acestei legi, din păcate.
Reporter: Ştiţi foarte bine că Radioul public are audienţă. Este foarte clar că la Televiziune s-au întâmplat nişte lucruri…
Sorin Boda: Şi vor fi obligate cele două instituţii să stea într-un buget şi într-un plan de activitate mai riguros şi mai bine controlat de către Curtea de Conturi, având în vedere că vor avea alocaţii de la buget.
*
Realizator: Florin Pâslaru, deputat PSD din Comisia de cultură, arte şi mass media.
Florin Pâslaru: Proiectul de lege nu a ajuns încă la Camera Deputaţilor, el a fost votat de către colegii din Senat, Camera Deputaţilor, fiind cameră decizională, urmează să vină probabil săptămâna viitoare şi acest proiect de lege.
Sunt 102 taxe, nu foarte mari, din punct de vedere al afectării bugetului de stat, dar nişte taxe care aşa cum spunea şi preşedintele partidului, Liviu Dragnea, afectează foarte mult populaţia, mai mult enervează populaţia şi aici mă gândesc la acele cozi, se duce nu ştiu ce bătrân, nu ştiu ce pensionar sau salariat care are timpul limitat pentru că trebuie să meargă la serviciu, pentru că trebuie să meargă şi acasă, trebuie să meargă şi la nu stiu câte ghişee să stea să plătească o taxă de 2 lei, de 4 lei, de 5 lei. Dacă vrem să ne referim direct la taxa de la televiziune şi taxa radio, pot să vă spun că /…/ taxa radio, pot să vă spun că aceste taxe se vor suporta din bugetul de stat şi există soluţii în aşa fel încât cele două instituţii să nu fie afectate de faptul că nu mai încasează acea taxă radio sau taxă tv. Deci din punct de vedere al funcţionabilităţii, cele două instituţii nu vor avea de suferit.
Realizator: Dar nu vor mai fi colectate de la public şi atunci nu mai sunt în serviciul publicului, domnule deputat.
Florin Pâslaru: Se fac amendamente la comisiile de specialitate care îmbunătăţesc legea, de aia avem sistem bicameral în România. Ce pleacă din Senat trece pentru verificare în Camera Deputaţilor şi invers, în aşa fel încât mai multe minţi, hai să le spunem luminate, să lucreze pe marginea acestui proiect de lege. Dacă există o inadvertenţă în acest proiect de lege, cu siguranţă va fi /…/ în Comisia de buget a Camerei sau în Comisia de cultură a Camerei.
Realizator: Ce veţi face în cazul unor reacţii europene?
Florin Pâslaru: Cu siguranţă vom avea dialog cu toţi cei care sunt deschişi în ideea de a face o lege bună, atâta timp cât serveşte interesul cetăţeanului român, pentru că noi suntem români.
Realizator: Domnul László Attila este senator UDMR Cluj şi membru în Comisia de cultură, artă şi mass-media a Senatului. Ce părere aveţi despre iniţiativa PSD de desfiinţare a taxei radio şi a taxei tv si trecerea pe finanţare bugetară a celor două instituţii?
László Attila: Au fost o serie de discuţii în cursul zilei de luni a acestei săptămâni, noi ne-am exprimat reţinerile faţă de forma prezentată şi ele s-au referit în primul rând la taxa radio-tv. În paralel, sunt o serie de discuţii încă nefinalizate, în sensul că ce vrem să facem cu Televiziunea, respectiv, ce vrem să facem cu Radioul, în această variantă, cu ştergerea taxei radio-tv periclităm funcţionarea acestor două instituţii. Nu cred că ne putem permite sau /nu/ este etic să aducem o institutie a statului în această situaţie. Va trebui să discutăm cu colegii de la Camera Deputaţilor, care sunt cameră decizională în această problemă, să corecteze această situaţie legată de această taxă radio-tv.
Realizator: Credeţi că este posibil ca intenţia din spatele acestei propuneri să fie deschiderea drumului pentru posturile private şi o subordonare politică a instituţiilor publice mass-media?
László Attila: Nu neapărat, cred că este un proiect de lege făcut într-un timp relativ scurt, negândit până la capăt.
Realizator: Ştiţi că orice modificare a modului de finanţare a instituţiilor publice mass-media presupune o modificare a Legii organice 41, după care ele funcţionează?
László Attila: Dacă vă uitaţi un pic la această propunere legislativă, necesită foarte multe modificări la legile sectoriale, la instituţiile afectate de această lege. Gândiţi-vă doar la legislaţia legată de Registrul Comerţului, taxele consulare şi totuşi, vorbim de 120 de taxe care se intenţionează a fi şterse.
Realizator: Norica Nicolai, europarlamentar în grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor Europeni:
Norica Nicolai: A fost o dezbatere lungă de câţiva ani în societatea românească cu privire la această taxă. Eu am avut curiozitatea să fac o analiză cu privire la destinaţia taxei, adică susţinerea celor două instituţii de media. Dacă în ceea ce priveşte Televiziunea, lucrurile stau rău şi activitatea de acolo ar putea justifica o desfiinţare a taxei, pentru că pierderile la postul public de televiziune sunt imense, cu privire la Radio, se pare că acestă taxă a fost utilizată conform destinaţiei sale, deci întărirea instituţiei, realizarea unor programe editoriale calitative. Sigur, populismul e mare, foarte mulţi lideri politici vor să desfiinţeze taxe în această perioadă electorală, dar ar fi trebuit făcută o analiză serioasă, cu mai multă rezervă. Dacă statul înlocuieşte colectarea acestei taxe cu o subvenţie de la stat pentru cele două instituţii, nu cred că ar putea afecta Radioul şi Televiziunea. Dacă însă banii care veneau din colectarea acestei taxe nu sunt înlocuiţi şi susţinuţi de statul român, atunci cele două instituţii şi mai ales Radioul riscă să aibă probleme.
Realizator: Pe piaţa media se vorbeşte despre o posibilă tentativă de lovitură dublă economică şi politică, în sensul că o dată preluate de stat, cele două instituţii media publice nu ar mai fi o competiţie pe piaţa media din România, ceea ce ar favoriza televiziunile şi radiourile private, iar pe de altă parte, evident, Radioul public şi Televiziunea publică ar deveni obediente. Credeţi că e un scop urmărit, chiar indirect?/aboboc/dsirbu
Norica Nicolai: Indirect, ne-am putea gândi chiar şi la acest scop, dar trebuie să recunoaştem un lucru: cel puţin pe televiziunea publică obedienţa a fost evidentă. Foarte multe emisiuni sunt favorabile guvernelor, indiferent ce tip de guvern ar fi fost în funcţie la diferte momente. Competiţia în piaţa media cred că are şi o altă conotaţie, este susţinută de calitatea produselor media şi dacă radioul public, pe careeu personal îl ascult, are subiecte de calitate, emisiuni de calitate, atunci nu cred că ar putea fi marginalizat postul naţional de radio în favoarea unor alte posturi private, generaliste sau de specialitate.
Realizator: Ar mai putea exista şi alte motive ale acestei încercări de transformare a postului public într-un post de stat?
Norica Nicolai: Cele mai mari probleme le are TVR, chiar fraude, cheltuirea deşănţată a banului public, o lipsă de reformă atât în politicile editoriale şi în personal, în resursele umane, şi eu nu exclud posibilitatea de a încerca să protejeze postul public de televiziune utilizând banii radioului şi a încerca să facă pierdute cauzele care s-au întâmplat în TVR. De aceea cred că trebuie menţinută aceeaşi structură, Radioul separat, TVR separată şi Agenţia naţională de ştiri separată şi făcut unm management mult mai performant dacă se poate în toate trei sau acolo unde este cazul.
Realizator: Mario Oprea, senator PNL din comisia juridică.
Mario Oprea: Propunerea nu are un studiu de impact şi nu beneficiază de o evaluare credibilă asupra consecinţelor pe care le va aduce. Este foarte adevărat că cifrele arată că deficitul bugetar se va adânc, e vorba de miliarde de euro şi e vorba de un procent consistent din PIB, care e format de eliminarea acestor taxe. Nu ar fi fost un lucru rău dacă s-ar fi specificat sursa de finanţare pentru acest deficit nou creat, doar că sursa de finanţare specificată au spus că poate fi constituită de creşterea economică previzionată în bugetul de stat. Doar că dacă vorbim despre creştere economică previzionată şi umblăm la ea, atunci acestlucru ar fi trebuit să îl facem iarna trecută, când elaboram proiectul de lege a bugetului şi nu acum, pentru că în acest moment dăm peste cap această lege pe care am votat-o majoritatea senatorilor la vremea respectivă. În al doilea rând, propunerea PSD în momentul în care a ajuns la comisie nu a avut un punct de vedere din partea guvernului. Vreau să subliniez faptl că nu e vorba despre o relaxare profundă a fiscalităţii, aşa cum se specifică prin expunerea de motive sau în cuvântul celor care au fost prezenţi în sală din partea PSD. Dacă am fi vorbit despre o relaxare profundă a fiscalităţii vorbeam despre cota unică, vorbeam despre TVA, or chiar PSD nu va putea să vorbească curând despre o relaxare profundă a fiscalităţii din moment cei ei sunt cei care doresc să introducă impozitul progresiv. Nu e vorba de taxe fiscale, e vorba de taxe parafiscale care nu apar în Codul Fiscal, sunt introduse de diverse instituţii, cu excepţia a vreo 40 de taxe dintre cele 102 care au fost introduse de Guvernul Ponta, iar altele nu s-au aplicat vreodată, deci taie ceea ce nu există. Din motivele pe care vi le-am spus am votat împotrivă.
Realizator: Dle senator, ce părere aveţi de taxa radio – tv, pentru că vorbeaţi de taxe parafiscale?
Mario Oprea: Punând laolaltă cu alte taxe care chiar ar trebui să fie scoase şi această taxă, care a generat numeroase dezbateri, mi se pare pur şi simplu o măsură pe genunchi. Chestiunea asta chiar devine poate periculoasă, pentru că e vorba de instituţii importante. Putem considera chiar că doresc să îşi anexeze aceste instituţii, aducându-le într-o situaţie foarte grea.
Realizator: Urmează Camera Deputaţilor; colegii dvs de acolo ar putea aduce amendamente?
Mario Oprea: Se vor grăbi în continuare foarte tare cei de la PSD, pentru că peste două săptămâni dacă nu mă înşel se intră în campanie electorală şi în acest mandat activitatea legislativă cam încetează. Probabil că ei vor pur şi simplu să îşi facă nişte pliante, nişte fluturaşi cu care să meargă în campania electorală pe care să crie că au tăiat pentru români 102 taxe. Şi la Camera Deputaţilor dezbaterea va fi tot inexistentă.
Realizator: Dna Andreea Paul este membru în comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor./opopescu
Doamna deputat, cum evaluaţi din punct de vedere economic şi politic propunerea de eliminare a taxei radio tv?
Andreea Paul: Ca pe un dezastru bugetar, dar şi un dezastru al democraţiei, pentru că cele două posturi de radio şi tv publice trebuie să rămână independente politic, independente de finanţarea de la guvern. Ori, eliminarea taxei radio şi tv nu face altceva decât să condamne cele două posturi la finanţarea din bugetul public, iar în ceea ce priveşte diminuarea veniturilor Societăţii Române de Radio şi a Societăţii Române de Televiziune impactul se ridică undeva între 550 de milioane de lei şi 660 de milioane de lei. Ceea ce însă consider că trebuie să facem este să rămână în vigoare taxa radio şi tv, restructurarea Televiziunii Române, pentru a nu genera în continuare datorii şi nedublarea plăţii de către persoanele fizice care îşi construiesc o companie sau un PFA cu sediul în propria casă, şi din această cauză sunt obligate să plătească de două ori aceste taxe. Asta mi se pare nejustificat.
Realizator: Ce s-ar întâmpla, dacă radioul şi televiziunea publică ar deveni influenţate direct prin pârghii bugetare de guvern? Care ar fi dezastrul?
Andreea Paul: Sunt reguli de bună practică europeană, care recomandă ca posturile publice de radio şi tv să nu fie influenţate în nivi un fel politic, ci ele să rămână independente, ca politică editorială. Ori, în cazul în care ai un guvern de o anumită culoare politică şi radioul sau televiziunea publică trebuie să se ducă la uşa ministrului de finanţe din acel guvern, pentru a cere bani ca să îşi acopere cheltuielile, automat apar şi presiunea pe politica editorială a celor două societăţi de radiodifuziune şi televiziune. PSD cu Năstase în frunte şi nu numai a dus o politică foarte agresivă asupra presei şi Televiziunii Române. Nu vreau să revenim la perioada în care 90% din presă şi televiziuni erau pro PSD şi 10% abia reuşeau să facă ceva opoziţie. Aşa ceva nu se mai permite în România anului 2016 sau 2017. În nici un caz nu putem retrograda. Este just să existe o taxă radio şi o taxă tv, cu care ele să-şi acopere cheltuielile.
Realizator: Trebuie specificat că nu este prima încercare din acest an a PSD de modificare a organizării şi a statutului Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune. În februarie, preşedintele Comisiei de Cultură din Senat, Georgică Severin, a depus un proiect de lege care prevedea separarea funcţiei de preşedinte al Consiliului de Administraţie de cea de director general. În cele din urmă însă propunerea a trecut pe linie moartă, constatându-se că ar fi dus doar la creşterea numărului de persoane cu funcţii de conducere şi la posibile conflicte între cele două linii paralele de management cu susţinere politică diferită.
