Miercuri, 2 noiembrie 2016, Radio România Iaşi, postul regional al Societăţii Române de Radiodifuziune, împlineşte 75 de ani de la primul semnal emis în eter. Radio Iaşi este cea mai importantă instituţie de presă din Moldova, cel mai ascultat post de radio din regiunea Moldovei, şi cu audienţa cea mai ridicată dintre posturile regionale ale radioului public, cu 440 de mii de ascultători pe zi şi o cotă de piaţă de 2,7% la nivel naţional, potrivit celor mai recente sondaje de audiență radio, realizate în vara anului 2016.
Radio Iaşi se adresează locuitorilor din judeţele Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui, Vrancea, celor din Republica Moldova şi Ucraina, dar şi, graţie descoperirilor tehnologice, lumii globalizate a Internetului, câteva zeci de mii de români accesând zilnic site-ul web al postului sau urmărind pagina facebook a acestuia.
Radio Iaşi poartă responsabilitatea privilegierii evenimentului şi reflectării culturii în toată măreţia ei, reinterpretând în acelaşi timp, în chip fericit, rolul educaţiei în spaţiul media autohton.
* * * * *
Legăturile Iaşului cu radioul încep în 1 octombrie 1896, când Dragomir Hurmuzescu, „părintele radioului românesc” este numit conferenţiar la catedra de matematică a Facultăţii de ştiinţe a Universităţii din Iaşi, iar o lună mai târziu primeşte şi postul de profesor de fizică la Liceul – Internat din Iaşi, un post interesant tocmai fiindcă punea într-o perspectivă deosebită necesitatea creării unei elite tehnice româneşti.
În aprilie 1897, Hurmuzescu primeşte postul de profesor suplinitor la catedra nou înfiinţată, de căldură şi electricitate, la Facultatea de ştiinţe din Iaşi, moment în care solicită şi obţine resurse financiare deosebite pentru construirea unui laborator, ceea ce marca importanţa ce începea să fie acordată învăţământului aplicativ, tehnic, acesta devenind un loc în care se formează o întreagă pleiadă de viitori fizicieni români de renume.
În anul 1901, Hurmuzescu înfiinţează Societatea de ştiinţe din Iaşi precum şi revista „Annales Scientifiques de l’Université de Jassy”. În acelaşi an repetă şi realizează, la Iaşi, experimentele de comunicaţie prin radio ale lui Guglielmo Marconi, Alexandr Stepanovici Popov şi ale altora, din perioada 1895-1901.
În iunie 1902 are loc, la Iaşi, primul Congres al Societăţii pentru înaintarea ştiinţelor, ocazie cu care Hurmuzescu prezintă trei lucrări ştiinţifice şi susţine conferinţa „Telegrafia fără sârmă”.
În această perioadă, cercetătorul a susţinut şi publicat o serie de lucrări ştiinţifice referitoare la razele X, la cercetarea radioactivităţii petrolului şi apelor minerale din România, şi la perfecţionarea galvanometrelor.
În anul 1913, Şcoala de electricitate din Iaşi ia denumirea de Institutul Electrotehnic al Universităţii din Iaşi, iar în toamna anului 1916, aflat în faţa perspectivei ocupării capitalei de către trupele germane, Hurmuzescu se retrage cu familia la Iaşi, unde contribuie intens la activităţile Asociaţiei profesorilor universitari.
La 5 august 1937, Societatea de Radiodifuziune a comunicat Uniunii Internaţionale de Radiodifuziune câteva proiecte pe care şi le propune pentru perioada următoare:, printre care se afla şi acela de instalare a unui emiţător de 20 KW la Iaşi.
Pentru a defini momentul istoric în care a apărut postul „Radio Moldova” la Iaşi, să spunem că la momentul cuceririi Basarabiei şi nordului Bucovinei, sovieticii aveau postul de radio Tiraspol, care îşi începuse emisia la 30 octombrie 1930, al cărui scop principal îl constituia propaganda antiromânească spre Moldova dintre Prut şi Nistru.
Ulterior, în 1936, a fost construită tot la Tiraspol noua staţie de emisie, Maxim Gorki, care permitea o acoperire mult mai mare de teritoriului Basarabiei.
Pentru a contracara propaganda antiromânească, în 1937, Primăria Chişinău a cedat Societăţii Române de Radiodifuziune clădirea fostului Teatru Puşkin din strada Carol I pentru a deschide primul post de radio de la Chişinău. Emisiunile experimentale au început în primele zile din iunie 1939. Măsurătorile efectuate după montarea postului au demonstrat că Radio Basarabia acoperă cu rezultate foarte bune teritoriul dintre Siret şi Nistru, eliminând practic influenţa posturilor ruseşti de la Tiraspol şi Odessa. Radio Basarabia, condus iniţial de Gheorghe Neamu, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939 prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chişinău, fiind primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune.
Ocupaţia sovietică a Basarabiei din iunie 1940 a însemnat închiderea postului Radio Basarabia, personalul şi arhiva au fost retrase la Huşi, dar nu şi emiţătorul de 20 kw, iar pe cei rămaşi acolo sovieticii nu i-au cruţat, cadavrele lor fiind găsite într-un puţ părăsit din curtea postului, iar clădirea, cu tot ce se afla în ea, a fost aruncată în aer de Armata Roşie.
Aceeaşi soartă a avut-o şi postul de radio Odessa, care a fost ulterior repus în funcţiune la 18 noiembrie 1941.
În Bucovina reţeaua radiofonică nu era suficientă, iar construirea unui post de radio-emisie aici nu era posibilă, din cauza lipsei resurselor financiare.
În anul 1941, ing. Emil Petraşcu are meritul de a fi propus, alături de jurnalistul Alexandru Hodoş – fost director adjunct de programe la Radiodifuziune – în 1936 şi fost director al Societății de Radiodifuziune (1938 – 1940) – , după distrugerea, în vara acelui an, a postului de Radio Chişinău de către trupele sovietice, instalarea la Iaşi a postului de 5 Kw, produs de firma italiană Magnetti Marelli.
La 31 iulie 1941 a avut loc şedinţa Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune în care este dezbătută problema posturilor de la Chişinău şi Tiraspol şi se hotărăşte ca postul de 5 Kw adus din Italia să fie instalat la Iaşi.
În cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune din 28 august 1941, prezidată de prof. Ioan Petrovici, în prezenţa vicepreşedintelui consiliului, prof. Dragomir Hurmuzescu şi a directorului general av. Vasile Ionescu, s-a discutat următoarea ordine de zi, aşa cum rezultă din minuta şedinţei:
„- Propuneri pentru organizarea funcţionării postului „Radio Moldova” la Iaşi; se supune consiliului pentru a decide referatul asupra organizării şi funcţionării postului „Radio Moldova” cuprinzând: principii de conducere, activitatea, personalul, materialul, onorariile şi necesităţile bugetare.
Se cere aprobarea titulaturii noului post „Radio Moldova”.
Se cere aprobarea pentru deschiderea unui credit – de la capitolul Deschidere de credite – în valoare de 1.950.000 lei – necesar exploatării tehnice, de programe, mobilier şi neprevăzute până la 31 decembrie 1941.
– Reparaţiuni necesare imobilului postului „Radio Moldova” din Iaşi”.
În şedinţa Comitetului de direcţie din 10 septembrie 1941 s-a aprobat „lucrarea propusă de Direcţia Tehnică de reparaţiuni şi amenajări necesare a se efectua imobilului din Iaşi, Str. Lascăr Catargi nr. 19, destinat să adăpostească postul de 5 kW, studiourile, birourile de programe şi administrative în valoare de 993.976 lei. Se cere deschiderea unui credit de 1.000.000 lei în acest scop din fondul de: Deschidere de Credite”.
După toate aceste formalităţi, la 11 septembrie 1941, Consiliul de Administraţie al SRR, prezidat de prof. univ. dr. Ion Petrovici a hotărât înfiinţarea Postului de Radio „Moldova“, a cărui misiune era să acopere zona Moldovei, Basarabia, Bucovina şi Transnistria.
Ing. Paul Ştiubei a condus lucrările de montaj ale studioului de radio „Moldova“ din Iaşi, relizate în timp record – mai puţin de două luni.
La 2 noiembrie 1941, într-o zi de duminică, răsunau – pentru prima dată în eter – cuvintele „Aici Radio Moldova”, pe frecvenţa de 259 de metri, aceste prime cuvinte fiind rostite de Petre P. Andrei, cel care, timp de mulţi ani, a fost crainicul postului.
Crainicul Petre P. Andrei
Programul momentului inaugural al „Radio Moldova” Iaşi, preluat şi de Radio România şi Radio Bucureşti, a fost următorul:
„Ora 11:30 – solemnitatea inaugurării postului „Radio Moldova” (transmisie din Iaşi
5’ – deschiderea emisiunii
20’ – transmisiunea serviciului religios – răspunsurile vor fi date de Corul Sf. Mitropolii şi Corul Bis. Sf. Spiridon, condus de prof. Antonin Ciolan
5’ – cuvântarea IPSS Mitroplitului Irineu al Moldovei
15’ – cuvântarea domnului profesor Mihail Antonescu, Preşedintele adinterim al Consiliului de Miniştri
15’ – cuvântarea d-lui prof. I. Petrovici, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Soc. Române de Radiodifuziune
5’ – cuvântarea d-lui avocat V. Ionescu, Directorul General al Soc. Române de Radiodifuziune”.
Primul a luat cuvântul IPSS Mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei şi Sucevei, care, aducând binecuvântarea bisericii a spus:
„Înfiinţarea, aici, a acestui post de radio, este o mare şi meritată atenţie care se dă vechiului focar cultural ce este oraşul Iaşi. De aici, din cuibul cronicarilor înţelepţi ai Mitropoliţilor cărturari, al patrioţilor luminaţi şi al atâtor luceferi ai ştiinţelor şi ai literelor, – se va răspândi de acum înainte, de-a lungul veacurilor, cu prisos de belşug, lumina şi căldura culturii creştine. Nu numai peste meleagurile româneşti dintre Prut şi Bug, ci până departe spre Soare-Răsare, pe unde a bântuit aproape un pătrar de veac crivăţul pustiitor de suflete al ateismului şi comunismului, iar, înspre Miază-Noapte, până la hotarul culturii germane, etericele unde ale Radioului ieşean, vor duce aripile lor triumfale graiul, gândurile şi simţămintele româneşti civilizatoare.”
În cuvântul său, prof. Ion Petrovici, preşedintele Consiliului de Administraţie al Radiodifuziunii a arătat: „Mărturisesc că simt o deosebită bucurie să mă găsesc în fruntea Societăţii de Radiodifuziune, în momentul când se dăruieşte Iaşului acest post radiofonic care pe lângă misiunile lui esenţiale e menit să învioreze viaţa spirituială a acestui oraş. Desigur instalarea acestui post în vechea capitală a Moldovei corespunde unei logici nu putea să i se sustragă nimeni … Nu rămâne acum, când opera temeinică este încheiată, decât că forţele Iaşului intelectual şi artistic, să pună în valoare Radio Moldova, făcând să cutreere undele sonore, cu mângâieri de frate iubitor, prin cele mai îndepărtate colţuri ale României, răzleţite în fărâme în pribegia ei spre Răsărit. Noi am dăruit Iaşului tehnica modernă a unui puternic instrument de emisiune, rămâne ca ieşenii să dăruiască Ţării un post neadormit de propagandă românească”.
Ion Petrovici la deschiderea „Radio Moldova”
Directorul Radiodifuziunii, Vasile Ionescu la deschiderea „Radio Moldova” – Revista Radio România 16-22 noiembrie 1941
Conţinutul emisiunilor programului vorbit al oricărei staţii sau oricărui post de radio-emisie avea un conţinut exclusiv propagandistic, iar sursele de informare erau agenţiile de presă „Reuters”, ″Stefani”, ″Transocean”, ″D.N.B.”, ″T.A.S.S.” şi posturile de radio-emisie „Roma”, ″Daventry″, ″Beyrenth”, „Budapesta”. În cadrul programelor radiofonice erau incluse conferinţe, informaţii, piese de teatru, diverse emisiuni cu caracter propagandistic.
Crainică a noului post „Radio Moldova”
Din punct de vedere tehnic, conform ing. M. Konteschweller, membru al echipei de recepţie a postului, în grădina casei de pe Str. Lascăr Catargi s-au montat două catarge de lemn de 50 de metri, înalţime care suportă antena în „T”. Antena a fost construită la Bod de ing. Alex. Georgescu, care a condus şi lucrările de instalare de la Iaşi.
Deşi se prevăzuse instalarea unui post de 50 de Kw putere, acesta nu a fost procurat în timp util, astfel că s-a instalat în mod provizoriu postul de 5 Kw, care era satisfăcător din punct de vedere al puterii de acoperire şi, în plus, era compact, uşor de transportat şi a permis instalarea într-un timp extrem de scurt.
Postul de 5 Kw
Postul a funcţionat la început cu puterea de 1 Kw, iar după toate testele necesare, abia în mai 1942 a ajuns la puterea nominală de 5 Kw, în antenă, pe 280,9 m.
Postul în sine era compus din patru dulapuri cu dimensiunile 2*1*0,7 metri adâncime, plus transformatoarele, filtrele şi masa de comandă, plus grupul generator, toate putând fi încărcate într-un camion cu remorcă.
Postul avea un studio mare pentru muzică şi un altul pentru conferenţiari, discotecă, bibliotecă muzicală, birouri şi legătură telefonică cu Bucureştiul, aparţinând Societăţii de telefoane căreia i se plătea abonamentul cuvenit.
Directorul postului era G. Iamandi, iar director tehnic ing. R. Rusănescu, secondat de inginerii Valentin Bude, Radu Marian, M. Breviman şi Marcu Filip.
Postul, conceput după ultima tehnică a momentului, a fost construit de casa italiană Magnet Marelli, în licenţă americană R.C.A., prevăzut cu lămpi italiene Fivre, un post identic fiind instalat în acea perioadă şi la Veneţia.
Aceste calităţi permiteau ca recepţia Radio Moldova la Bucureşti să fie mai bună decât era auzit Radio Bucureşti la Iaşi, fapt explicabil prin lungimea de undă mai scurtă şi prin modulaţia mai profundă.
Radio Moldova se auzea, pe unda directă, adică atât ziua cât şi noaptea, pe o rază de circa 150 – 200 de kilometri, adică la Focşani, Tecuci, Basarabia de mijloc şi de Nord şi la Tiraspol, iar pe unda indirectă, după ora 21:00, postul putea fi recepţionat bine la Bucureşti, Sibiu şi, cu anumite receptoare, la Odessa şi în Crimeea, ba chiar la Cracovia şi Berlin.
Orele de emisie la începuturi erau 13:00 – 15:00 şi 18:30 – 22:30, transmiţându-se un program local la care participau toate personalităţile culturale şi artistice ale Iaşilor, iar radiojurnalele, cu o durată de 20 de minute, erau programate la orele 14:00 şi 22:00, fiind retransmise de la Bucureşti. La orele 13:20 şi 20:30 erau programate radiojurnale de propagandă, pentru Moldova, Basarabia, Bucovina şi Transilvania, cu o durată de 10 minute, iar la ora 19:30 era difuzat un radiojurnal în limba rusă, cu o durată de 10 minute.
Emisiunile, imprimate iniţial pe plăci de gramofon, au devenit, în timp o neînsemnată complectare a programului.
În ianuarie 1942, pe lângă alte emisiuni difuzate, postul „Radio Moldova“ – Iaşi, pregătea pentru ascultătorii săi din Bucovina emisiunea „Ora Bucovinei”, iar programul postului urma să fie reluat şi de un nou post de radio instalat la Chişinău ale cărui emisiuni trebuiau să acopere ţinuturile Basarabiei, Bucovinei şi Transnistriei.
În contextul în care aparatele de radio intrate în patrimoniul statului, în urma politicii de românizare, urmau să fie împărţite comunelor, în martie 1942, Ministerul Propagandei Naţionale a hotărât să repartizeze Căminelor Culturale din Bucovina, 200 de aparate de recepţie.
În Consiliul de Coordonare din 30 iunie 1942, Mareşalul Antonescu a dispus ca la distribuirea aparatelor de radio „să se ţină seama în primul rând de Basarabia şi Bucovina, apoi de Vechiul Regat, deoarece acolo acţiunea de propagandă prin radio şi de scuturarea influenţei comuniste ruseşti, trebuie să fie mai activă”.
Propaganda radio a fost susţinută şi de un alt element: tocmai fiindcă Bucovina nu avea postul său de radio, la sediul Guvernului a fost instalat un post de radio amplificare, ale cărui emisiuni şi retransmisiuni includeau comunicate şi comentarii despre situaţia de pe front, propagandă pentru susţinerea „moralului frontului intern”.
Astfel, „difuzoare populare” ale postului de radio-amplificare au fost instalate în şcolile secundare, spitalele şi unităţile din zonă, în fabrici, iar primele emisiuni de probă au început în februarie 1943, în oraşul Hotin.
La 14 februarie 1943, postul Radio Moldova începe să emită pe 64,5 m lungime de undă.
În 1944, odată cu intrarea trupelor sovietice în Iaşi, postul „Radio Moldova” şi-a încetat activitatea, iar propaganda radiofonică la est de Carpaţi, s-a atenuat foarte mult.
În fapt, după ce în anul 1944, „Radio Moldova” a fost singurul post teritorial care a funcţionat în timpul regimului antonescian, ca principal post de propagandă românească şi anti-propagandă sovietică, la 18 martie 1944, postul este evacuat la Bod, unde a continuat să emită din 23 mai până la 23 august. Trebuie spus că „Radio Moldova” a fost desfiinţat în cadrul unei acţiuni de restituire a materialelor radiofonice către U.R.S.S. prevăzută şi în acordul de armistiţiu din 19 aprilie 1945.
După război, au fost reluate discuţiile referitoare la extinderea teritorială a postului public de radio, astfel, în 1954 încep să emită posturile teritoriale din Cluj şi Craiova, în acelaşi an începând la Bucureşti emisia Programului II, iar în 1955 îşi începe emisia postul teritorial de la Timişoara.
Abia la 1 mai 1956, activitatea postului de la Iaşi este reluată, sub denumirea Radio Iaşi, funcţionând ca studiou teritorial, fără personalitate juridică, în structura Radiodifuziunii Române.
Clădirea postului Radio Iaşi – 1956
În perioada 9 – 13 octombrie 1972, studioul de Radio Iaşi organizează un concurs de creaţii corale inspirate din lirica lui Eminescu.
În luna octombrie 1982 studioul de Radio Iaşi iniţiază ciclul radiofonic „Momente din istoria teatrului românesc”, o emisiune care se difuza marţea, de la orele 20:00.
În anul 1985, pe 12 ianuarie, toată activitatea studiourilor teritoriale, inclusiv a Radio Iaşi a fost desfiinţată.
Emisia postului a fost reluată odată cu Revoluţia Română din 1989, începând cu data de 22 decembrie, ora 15:00, în aceeaşi zi cu celelalte 6 studiouri teritoriale şi 2 locale din ţară. A fost un moment de bucurie şi spirit civic, fiindcă peste 80 % din foştii angajaţi ai postului ieşean au venit, în mod spontan, la sediul postului.
Moneda aniversară Radio “Moldova” Iaşi – 50 de ani (1991)
În anul 1991, programul Radio Iaşi era difuzat între orele 6:00 – 22:00, iar sâmbătă şi duminică între orele 8:00 – 22:00.
Regia de emisie – Radio Iaşi – 1991
Redacţia Actualităţi – Radio Iaşi – 1991
La 2 noiembrie 1996, la 55 de ani de emisie, Radio Iaşi deţinea un emiţător de 1000 de Kw, pe unde medii 1053 KHz şi deservea opt judeţe din România şi Republica Moldova, având o bună recepţie în ţări precum Suedia, Finlanda, Polonia, Germania, Grecia, Italia, Africa de Nord.
Postul dispunea de două regii de emisie, şapte regii de montaj – ilustraţie, surse de comunicare – telex, telefax, telefon, cu modalităţi de emisie direct, înregistrări pe bandă magnetică, pe două viteze, discuri vinil, CD, DAT, car de reportaj, cabină STUDE, control tehnic modernizat şi avea în perspectivă extinderea blocului tehnic de producţie.
În noiembrie 1996, la 55 de ani de existenţă, programul de emisie al Radio Iaşi era 6:00 – 22:00, iar în FM emisia avea 24 de ore.
Ponderea emisiunilor era: informative – 22,5 %, muzică-divertisment – 51 %, cultură – 6,3 %, sport 5,4 %, social-economic – 3 %, emisiuni pentru tineret – 2, 5 %, educaţie – 2,1 % şi altele.
În noiembrie 1998, Departamentul Studiourilor Teritoriale şi Locale al SRR şi Radio Iaşi au organizat lucrările „Universităţii Radio” la care au participat redactori şi realizatori de emisiuni culturale de la posturile publice de radio din ţară.
În anul 2001 a avut inaugurarea lucrărilor la noul bloc de producţie al Radio Iaşi, lucrări care aveau să se dovedească anevoioase, mai ales din caza lipsei resurselor financiare, estimate iniţial la peste 80 de miliarde de lei vechi. Proiectul noii construcţii a fost realizat de arhitectul Nicolae Munteanu şi de ing. Gheorghe Palamaru, iar suprafaţa noului edificiu urma să se întindă pe 950 de metri pătraţi. Evenimentul a avut loc chiar la 2 noiembrie, în ziua în care Radio Iaşi împlinea 60 de ani de existenţă. Şi tot de la acea dată, printr-un ordin al Preşedintelui-director general al Radiodifuziunii, Andrei Dimitriu, postul a primit denumirea Radio Moldova – România.
În anul 2004, Radio Iaşi a introdus mai multe emisiuni pe tema integrării europene:
- emisiunea „Radiosfera – Europa, azi” − săptămânal, care abordează teme stringente, de actualitate, privind problematica integrării europene
- o rubrică săptămânală consacrată prezenţei produselor româneşti pe piaţa europeană
- rubrica „Comunitatea rurală pe drumul integrării europene” − săptămânal, în cadrul emisiunii „Satul românesc”
- rubrica „Info-Europa – dicţionar legislativ privitor la legislaţia Uniunii Europene”.
În aceeaşi perioadă grila de programe era structurată pe opt pachete de emisiuni care s-a dovedit cadrul propice pentru creaţie publicistică inspirată de actualitatea locală. S-a acordat prioritate evenimentelor semnificative pentru realităţile din judeţele Moldovei fiind consacrate, prin opţiunile ascultătorilor, câteva producţii radiofonice care dau relief şi personalitate Postului Radio Iaşi.
- Emisiunile „Bună dimineaţa Moldova!” şi „Cotidian Sonor”, difuzate de luni până duminică, au formatul impus de obiectivul proiectului, respectiv o emisiune informativ-muzicală unde sunt inserate cele mai relevante evenimente din realitatea economico-socială şi culturală a Moldovei, prin inserturi sonore ale corespondenţilor judeţeni şi ale redactorilor aflaţi pe teren. Unele ediţii, numite ediţii speciale, au fost realizate din localităţile Deleni, Câmpulung Moldovenesc, Roman, Galaţi, Moineşti, Tg. Ocna, Huşi, Vaslui, Negreşti, Butea. Se remarcă ediţiile speciale consacrate Poveştii de succes şi rezultatele deosebite în valorificarea potenţialului turistic din Moldova.
- Emisiunile Radio Service care includ vinerea o ediţie Audienţa Radio, realizează o bună comunicare cu ascultătorii şi generează un interes special pentru oferta de programe. Răspunsurile la scrisorile ascultătorilor pe teme de legislaţie şi speţe concrete se bucură de un larg interes şi dovedesc utilitatea imediată a Radioului public.
- Pentru susţinerea mediului de afaceri, Radio Iaşi avea stabilite parteneriate cu camerele de comerţ şi industrie din toată Moldova, la evenimentele cărora a participat şi de unde a primit buletine informative permanente.
- Rubricile matinale „Sfaturi pentru agricultori” şi emisiunea săptămânală „Satul Românesc” au locuri distincte în grilele de program. Între noutăţi apar concursurile profesionale „Agricultura azi”, organizate în colaborare cu liceele de specialitate, la care Radio Iaşi acordă, prin sponsorizare, premii câştigătorilor.
În acelaşi an, Radio Iaşi difuza programe în limba română pentru grupurile etnice reprezentative din zonele acoperite cu programe radio.
La nivelul anului 2004, ponderea emisiunilor pentru minorităţi în totalul programelor era de 0,22% din care dialogul interetnic polonezi, evrei, germani era difuzat marţi între orele 14:40 – 14:55 şi emisiunea pentru comunitatea ucraineană, miercuri între orele 14:40 – 14:55. Pentru minoritatea rromilor se difuzează materiale publicistice în emisiunile de interes general, realizate în limba română. Sunt prezentate tradiţiile, cultura, obiceiurile şi problemele de integrare socială ale rromilor, rubrici care dealtfel sunt prezente în grilele tuturor posturilor regionale de radio.
În primele şase luni ale anului 2004 s-a derulat şi concursul Ştefan cel Mare şi Sfânt-
500, organizat în colaborare cu Radio Iaşi, concurs care s-a bucurat de un interes deosebit din partea ascultătorilor. Câştigătorii celor 70 de premii în obiecte: premii de excelenţă, premii speciale, diplome şi menţiuni speciale – premii oferite de Patriarhia BOR, Ministerul Culturii şi Cultelor, Consiliul Judeţean Suceava şi Radio Iaşi – au fost desemnaţi prin tragere la sorţi în ultima decadă a lunii august. Concursul a fost dotat cu 100 de premii şi menţiuni. Marele premiu, un sejur în Bucovina în perioada 15-22 septembrie 2004, pentru două persoane, a revenit ascultătorului Frank Lenz din RFG, care a venit în România împreună cu soţia sa şi cu fiica, în vârstă de şase luni.
De asemenea, pentru „Bloc producţie Radio Iaşi”, în anul 2004 s-a alocat pentru continuarea lucrărilor suma de 8.942.744.307 lei, din care Buget – 4.500.000.000 lei şi Fonduri proprii – 4.442.744.307 lei. Pentru această lucrare a fost refăcută documentaţia de execuţie în conformitate cu modificările rezultate în urma deciziei Comitetului Director al S.R.R. de a concentra întreaga activitate a Studioului Regional Radio Iaşi în locaţia din strada Lascăr Catargi nr. 44 prin comandarea şi finalizarea a două proiecte:
– lucrări de arhitectură şi construcţii – reactualizare funcţional – proiectant PROCONEX IAŞI.
– lucrări de instalaţii – reactualizare funcţional – proiectant EXPERT GRUP – Iaşi.
În anul 2005, Studioul Regional Iaşi care se adresează judeţelor din regiunile de dezvoltare 1 Nord-Est şi 2 Sud-Est are posibilitatea să se apropie de ascultători şi cu un nou post local, pe frecvenţa 90,8 MHz FM, cu emiţător amplasat pe Rarău, care poate asigura o descentralizare a grilei de program prin înfiinţarea unui post local la Câmpulung Moldovenesc. Acesta se va adresa cu programe specifice unei zone bine individualizate prin tradiţii, cultură, economie, relief: Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului şi alte localităţi urbane şi rurale mai mici.
În acelaşi an, la obiectivul „Bloc producţie Radio Iaşi” s-au continuat lucrările pe capitolul de instalaţii, montaj centrală termică, echipamente de ventilaţie şi instalaţie electrică.
În anul 2006, Radio Iaşi ajunsese la o audienţă naţională, în creştere faţă de anul precedent, de 822 mii de persoane cu un Daily Reach de 4,3 % şi un Market Share de 5,2 %.
În anul 2006 a fost semnat Acordul de colaborare între S.R.R. şi Compania Publică Teleradio-Moldova. Conform prevederilor acordului, Radio Iaşi va colabora în regim permanent cu Radio Moldova, în vederea schimbului de informaţii şi materiale jurnalistice care vor fi difuzate pe bază de reciprocitate în emisiunile celor două posturi. Astfel, Radio Iaşi se adresează prin programele sale şi locuitorilor Republicii Moldova, fapt ce implică o mare răspundere în alegerea temelor şi formularea mesajelor adresate românilor de dincolo de Prut. În plus, părţile vor organiza cursuri de pregatire profesională.
Realizarile tehnice ale anului 2006 la Radio Iaşi au însemnat în primul rând efectuarea unor lucrări de construcţii la obiectivul „Bloc Producţie Radio Iaşi”.
Trebuie menţionat şi proiectul privind conversia fonotecii Radio Iaşi în format digital, precum şi dezvoltarea infrastructurii IT, destinate producţiei audio digitale a Radio Iaşi.
În anul 2007, în ceea ce priveşte activitatea tehnică, au fost prevăzute lucrări de construcţii destinate „Blocului de Producţie Radio Iaşi”, ajungându-se la finalizarea lucrărilor în privinţa centralei termice, punerea în funcţiune şi autorizarea ISCIR, cât şi la finalizarea lucrărilor de arhitectură şi instalaţii la mansardă, etajul 3, etajul 2, parter, casa scării principală şi alimentarea cu energie electrică.
Tot la Radio Iaşi, a fost modernizată emisia în FM (doar prin eforturi proprii) şi optimizată linia de modulaţie FM spre linia de RR (radio releu) prin procurarea şi punerea în funcţiune a unui processor audio OMNIA-3 FM Turbo.
În 2007, Radio Iaşi emitea 10 minute în limba ucraineană, 10 minute în limba rromani şi 10 minute pentru minoritatea evreiască, în unde medii, săptămânal.
În 30 iunie 2007, Radio România şi Loteria Română organizau, la Iaşi, primul spectacol dintr-o serie de trei, reunite sub genericul “Radio România Estival“. Timp de aproximativ 3 ore, Piaţa Palatului Culturii din Iaşi a găzduit 5000 de spectatori, veniţi să fredoneze hiturile acelei veri, alaturi de trupele Proconsul, Alexandra Ungureanu & Crush şi Mandinga.
În anul 2008, Radio Iaşi s-a transformat într-o organizaţie media aptă pentru integrarea autentică în Uniunea Europeană ce promovează diversitatea (etnică, religioasă, culturală, lingvistică), manifestă interes pentru concentrarea pe agenda cetăţeanului/cunoaşterea realităţilor din Moldova şi are reacţii rapide la evenimente/capacitatea de a genera evenimente, urmăreşte permanent eficientizarea activităţii. În 2008 au fost continuate atât procesul de scădere a mediei de vârstă a ascultătorilor şi consolidarea numărului de ascultători şi a cotei de piaţă.
Studioul Regional Iaşi a organizat şi în 2008 evenimente extraordinare, exemple fiind spectacolele „Suntem acasă în toată Moldova”, concertele Bad Boys Blue, Radio Iaşi-Direcţia 5, Smokie, Vienna Magic, fiind, de asemenea, în repetate rânduri, co-organizator şi partener media.
La 17 octombrie 2008, jurnaliştii de la Radio Iaşi, Mircea Radu Lipovan şi Andreea Mânzat, au câştigat, la Bruxelles, Premiul Parlamentului European pentru Jurnalism la secţiunea „Radio”. Materialul desemnat câştigător – „Asomare” – este un reportaj-eseu care urmăreşte informarea şi sensibilizarea opiniei publice în privinţa aplicării normelor europene referitoare la metodele de sacrificare a animalelor pentru a elimina suferinţa acestora.
Premiile Parlamentului European s-au acordat pentru 4 categorii – presă scrisă, televiziune, internet şi radio – câştigătorii celorlalte categorii fiind din Danemarca şi Marea Britanie (secţiunea TV), Finlanda (secţiunea internet), Germania şi Austria (secţiunea Presă Scrisă).
Premiile Parlamentului European al Jurnalismului – aflate atunci la prima ediţie – au fost acordate în cadrul unei ceremonii ce a avut loc la Bruxelles şi la care au luat parte atât candidaţii la premii cât şi 200 de jurnalişti participanţi la Zilele jurnaliştilor tineri din Europa.
Tot în 2008, Reporter European 2008 – Premiul Reprezentanţei Comisiei Europene şi al Biroului de Informare al Parlamentului European în România a fost acordat Petronelei Cotea Mihai, Radio Iaşi, pentru „Sat românesc, sat european”, alături de colegul său Cristian Ivaneş, Radio Cluj, pentru documentarul „Podul”.
Nu în ultimul rând, la 2 iulie 2008 a fost lansată noua identitate vizuală a Radio România, în urma căreia studioul din Iaşi primeşte denumirea „Radio România Iaşi”.
În anul 2009, Studioul Regional Iaşi a continuat să organizeze evenimente extraordinare, cum sunt spectacolele „Suntem acasă în toată Moldova”, „Dragobetele sărută fetele”, concertele Radio Iaşi-Direcţia 5, Aniversare Radio Iaşi ’68, Opis Band, Juvenes Ecclesiae, Hanua, Hac Nocte, Millenium.
La 2 noiembrie 2009, la Iaşi s-a inaugurat noul Bloc de Producţie al Radio Iaşi, un proiect început în urmă cu aprope 10 ani. Blocul de Producţie al Radio Iaşi reprezenta la acel moment cea mai mare investiţie a Radio România după anul 1989, şi asigura ca în continuare radioul din Iaşi să fie puntea de legătură între cetăţeni şi administraţiile locale, suport de nădejde pentru vorbitorii de limba română de peste graniţe şi promotor al valorilor naţionale.
Evenimentul a coincis cu împlinirea a 68 de ani de existenţă a Radio Iaşi, cel mai cunoscut post regional din sistemul radioului public românesc, lider regional de piaţă şi cea mai importantă organizaţie de presă din Moldova, atunci şi acum.
Clădirea noului „Bloc de Producţie Radio Iaşi”
Tot în 2009, Radio Iaşi difuza emisiuni pentru minorităţi astfel: 30 minute în limba ucraineană, 30 minute pentru rromi, 30 minute pentru minoritatea evreiască, 30 minute în limba ruso-lipoveană, 30 minute pentru alte minorităţi naţionale, în unde medii, în fiecare săptămână.
La 22 mai 2010, în holul „Blocului de Producţie Radio Iaşi”, publicul a văzut şi a ascultat Concert Bossa Nova cu Bogdan Plech (din Brazilia)…
Începând cu anul 2011, Radio Iaşi promovează formatul Classic, care include Adult Contemporary, Ethnic, Classical music şi pune în evidenţă conceptul european actual al formatului Mix Adult Contemporary. Programarea muzicală urmăreşte încurajarea creaţiei din România şi din Europa, reflectarea gusturilor publicului, definirea sound-ului caracteristic postului.
Separarea plajelor de audiţie şi existenţa Radio Iaşi Clasic şi Radio Iaşi FM s-au impus ca efect al politicii privind scăderea mediei de vârstă a ascultătorilor.
Programele difuzate în FM se adresează segmentelor mai tinere de populaţie. Având în vedere că partea de sud a Moldovei nu avea acoperire în FM, alocarea unor noi astfel de frecvenţe în zona Focşani şi Brăila intra în planurile imediate, ceea ce ar asigura acoperirea uniformă cu semnal Radio România Iaşi a întregii Moldove.
În anul 2011, pentru obiectivul de investiţie de la Studioul Regional Iaşi – vizând realizarea unui nou sediu – au fost parcurse ultimele etape de instalare şi punere în funcţiune, în Controlul General Tehnic şi în 3 grupuri tehnice, a sistemului profesional de captare, prelucrare, multiplexare şi transmisii radio, achiziţionat la sfârşitul anului 2010. Detaliile de implementare ale acestui sistem complex, audio-IT, cu caracteristici şi facilităţi tehnice dintre cele mai moderne, au fost concepute şi aplicate de către echipe de specialişti din Departamentul Tehnic. În plus, pentru activităţile finale de configurare audio-IT şi de pregătire a utilizatorilor finali (personalul tehnic şi redacţional al studioului regional) au fost asigurate serviciile de suport tehnic aferente.
Au fost, deopotrivă, planificate şi finalizate, până la sfârşitul anului, amenajările acustice, electrice şi de ventilaţie-climatizare din celelalte spaţii tehnice de la etajul al III-lea, destinate activităţilor de producţie radio.
La 22 ianuarie 2011, Radio Iaşi şi Colegiul Naţional de Artă „Octav Băncilă” Iaşi au organizat, în Sala de Concerte a Colegiului, concertul „Glasurile Unirii”, la care au participat elevi laureaţi ai Concursului „Emanuel Elenescu”, ediţia a XX-a, găzduită de Liceul „Victor Brauner” din Piatra Neamţ.
La 1 martie 2011, Radio Iaşi a organizat, în Blocul de Producţie, o masă rotundă cu scriitori, critici literari şi invitaţi din România şi din Republica Moldova – la prima ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură pentru Copii „Ion Creangă”, iar la 8 martie 2011, la sediul din Lascăr Catargi nr. 44, cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii, a avut loc spectacolul „Melodii, melodii”, un dialog al generaţiilor între Constantin Florescu şi Teodora Manolache, o tânără speranţă a muzicii uşoare romaneşti.
Sofia Vicoveanca la Radio Iaşi – iulie 2011
În septembrie 2012, Radio România Iaşi a implementat o nouă grilă de programe, urmărind atragerea ascultătorilor prin diversitatea şi calitatea programelor difuzate, ţinând cont de obiceiurile de ascultare în mediul urban şi rural din zona Moldovei, de cotele de piaţă foarte bune în mediul rural.
Prin refacerea clock-urilor muzicale pentru grila 2012-2013 a fost echilibrat conţinutul categoriilor, a fost facilitată programarea melodiilor pe ore, zile, săptămâni. O atenţie
deosebită a fost acordată muzicii clasice, care constituie un capitol separat, bine reprezentat în baza de date.
Au fost extinse, totodată, produsele şi programele de informaţie din şi despre Republica Moldova.
În materie de promovare, Radio România Iaşi a organizat în 2012 concerte şi spectacole, transmise şi online, putând fi astfel vizionate atât pe plan naţional, cât şi internaţional, modalitate care a adus un important plus de imagine studioului.
Tot în 2012, Radio România Iaşi a finalizat mutarea personalului în spaţiile Bloc Producţie, s-a asigurat implementarea şi funcţionarea reţelei informatice integrate, s-a implementat Sistemul profesional de captare, prelucrare, multiplexare şi transmisii radio pentru noul spaţiu de producţie în sistem unitar, securizat şi independent.
La 11 decembrie 2012, Fundaţia Euromonitor pentru Excelenţă a desemnat pe cei unsprezece câştigători ai programului „Bursele Europene JTI pentru Jurnalişti”, în cadrul unei ceremonii de decernare care a avut loc la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene din România, în prezenţa ambasadorului Niculae Idu. Printre cei care au câştigat s-au numărat şi colegii de la Radio Iaşi, Lucian Mihael Bălănuţă şi Horia Daraban.
Pe 15 iunie 2013, Radio România şi-a invitat ascultătorii la o emisiune triplex dedicată poetului naţional Mihai Eminescu, difuzată simultan de Radio Timişoara, Radio Iaşi şi Radio Chişinău, la 124 de ani de la dispariţia poetului.
Noua ofertă editorială a postului Radio Iaşi, începând din 1 noiembrie 2013, se concretizează printr-o grilă de program construită complex, care răspunde întregii tematici de subiecte de interes pentru agenda publică: cultura şi valorile limbii române, educaţia, valorile naţionale, problematica europeană, identitatea naţională, religia şi minorităţile naţionale.
Traseul parcurs în activitatea editorială a cuprins etape de identificare a unor soluţii optime pentru asigurarea unui echilibru tematic pe linii de programe, între componentele informare, educare, divertisment. Ca urmare a acestei abordări, Radio România Iaşi şi-a consolidat impactul asupra publicului din mediul urban, menţinându-şi poziţia de lider pentru regiunea pe care o acoperă.
Postul a urmărit fidelizarea şi implicarea ascultătorului, atragerea publicului tânăr prin introducerea unor emisiuni interactive, a unor rubrici reprezentative pentru interesul
publicului, cu domenii alese în funcţie de particularităţile pe care le oferă regiunea Moldovei.
Relaţionarea prezentatorilor liniilor de programe cu ascultătorii pe paginile de socializare facebook şi twitter a adus un trafic tot mai intens de vizitatori pe site-ul
www.radioiasi.ro. Refacerea clock-urilor muzicale pentru grila 2013-2014 a determinat o nouă etapă de echilibrare a conţinutului, rezultând o eficienţă sporită în programarea melodiilor pe ore, zile, săptămâni.
Tot în 2013, an în care Radio România a împlinit 85 de ani, cea mai importantă componentă a activităţii de marketing a fost campania aniversară ”Radio România 85”, care s-a desfăşurat la nivel naţional în perioada 1 noiembrie–31 decembrie 2013, inclusiv la Iaşi. Pentru atingerea impactului dorit s-a acţionat prin organizarea unei serii de evenimente adresate publicului larg, prin mesaje creative promovate în medii de expunere alternative radioului, precum şi prin campanii de promovare online.
La 14 iulie 2014, reţeaua studiourilor regionale Radio România a început proiectul „EU aleg România” dedicat descoperirii României prin destinaţiile sale: cetăţi medievale, saline unice în lume, cascade spectaculoase, munţi plini de mistere. Proiectul s-a desfăşurat prin programele studiourilor regionale, inclusiv la Radio Iaşi, pe site-urile şi paginile de facebook şi twitter ale posturilor.
Draga Olteanu – Matei la Radio Iaşi – decembrie 2014
În anul 2014, Radio România Iaşi a parcurs mai multe etape de identificare a soluţiilor optime pentru realizarea misiunii sale, urmărind în principal un echilibru tematic pe linii de programe. Astfel, oferta editorială a Radio România Iaşi răspunde, prin abordare, întregii tematici de subiecte care prezintă interes pentru agenda publică: educaţia, cultura şi limba română, valorile naţionale, problematica europeană, identitatea naţională, religia şi minorităţile naţionale.
Prin diversitatea şi calitatea programelor difuzate conform grilei, Radio România Iaşi şi-a consolidat impactul asupra publicului din mediul rural, menţinându-şi poziţia de lider şi notorietatea în regiunea Moldovei.
Radio România Iaşi are un format muzical Adult Contemporary, prin politica muzicală urmărind permanent încadrarea în format, un sound unitar, corelarea formatelor cu dinamica publicului ţintă şi cu obiceiurile de ascultare.
Oferta editorială a fost îmbunătăţită prin:
– modernizarea grilei de programe;
– monitorizarea permanentă a feed-back-ului ascultătorilor prin mijloace interactive;
– consolidarea produselor jurnalistice complexe, de calitate, cu valoare adăugată mare şi impunerea lor în producţia editorială zilnică;
– evaluarea permanentă a produselor jurnalistice difuzate şi propunerea unor noi formate jurnalistice cu impact multimedia.
În septembrie 2014 a fost lansată o nouă platformă online care a făcut mai „vizibil” postul, cu rezultate evidente:
– traficul a ajuns la o medie de 1.400-1.600 de vizitatori unici (~ 2.151 vizitatori unici/zi în decembrie 2014), într-un timp foarte scurt;
– site-ul www.radioiasi.ro deţinea recordurile all-time de trafic la nivel de studiouri regionale şi de număr de like-uri adunate la un singur articol;
– în 2014, www.radioiasi.ro a oferit peste 60 de streaminguri live de la evenimente sau emisiuni în format visual radio.
În anul 2014, Radio Iaşi înregistra, conform studiilor de audienţă, un timp mediu de ascultare, zilnic de 191,8 minute (locul patru naţional şi în topul posturilor corporaţiei), un indicator sugestiv privind capacitatea de fidelizare a publicului.
În decembrie 2014, Radio România Iași a fost distins cu Certificatul de Apreciere a activității sale de înaltă calitate în sprijinul programului Erasmus+, iar redactorul Mona Vîlceanu, realizatoarea emisiunii ,,Recreația mare”, cu Diploma de Excelență, pentru sprijinul acordat Școlii ,,Al. I. Cuza” din Podu Iloaiei, coordonatoarea proiectului ,,Europe 12 points – A European Song Contest” la care iau parte unități de învățământ din 8 țări. Evenimentul a avut loc în cadrul unei festivități desfășurate la teatrul ,,Luceafărul” din Iași, cu prilejul lansării proiectului și al concertului festiv dedicat împlinirii a două decenii de activitate a corului ,,Lia-Ciocârlia” al Școlii ,,Al. I. Cuza” din Podu Iloaiei.
Tot în luna decembrie 2014, episcopul Anton Durcovici a fost comemorat pentru prima dată după beatificare, la Catedrala Sfânta Fecioară Maria Regină din Iaşi având loc o liturghie specială, oficiată de episcopul de Iaşi, Înalt Preasfințitul Petru Gherghel.
La ceremonia solemnă, postul Radio Iaşi a fost felicitat pentru implicarea în promovarea şi celebrarea cinstirii Fericitului Anton Durcovici, episcop martir.
Managerul Radio Iaşi, Claudia Crăcăleanu, a primit diploma de onoare şi Crucea de merit din partea Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, în semn de mulţumire şi preţuire pentru sprijinul acordat în tot acest demers.
În anul 2015, Radio Iaşi a rămas unul dintre cele mai ascultate şi apreciate posturi
din regiunea Moldovei, fiind, prin audienţă şi notorietate, una din cele mai importante instituţii media din zonă. Programul Radio Iaşi acoperă un spectru editorial generalist, difuzând în zona arondată (cele opt judeţe ale regiunii tradiţionale Moldova: Iaşi, Suceava, Botoşani, Neamţ, Bacău, Vaslui, Vrancea şi Galaţi) emisiuni informative, culturale, educative şi de divertisment, realizate în limba română şi în limbile minorităţilor naţionale din regiune.
În plan editorial, activitatea s-a axat pe:
– consolidarea ofertei editoriale prin menţinerea standardelor de calitate;
– adaptarea conţinutului editorial la mediul online;
– accentuarea importanţei emisiunilor folclorice în structura grilei de programe 2015-2016;
– implementarea formatului muzical Adult Contemporary, vizând populaţia rurală şi urbană de peste 35 de ani cu educaţie medie;
– creşterea schimburilor informaţionale în plan editorial cu celelalte posturi din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.
Ca urmare a dezvoltarii produselor pentru mediul online (ex. introducerea stream-urilor audio/video), Radio Iaşi a obţinut în 2015 o creştere a audienţei, înregistrând cele mai bune rezultate din ultimii ani.
Radio Iaşi s-a implicat şi în organizarea evenimentelor locale, regionale şi a campaniilor derulate de Societatea Română de Radiodifuziune, a fost organizatorul mai multor concerte şi spectacole, care s-au desfăşurat la sediul din str. Lascăr Catargi nr. 44 şi în alte locaţii, realizând 28 transmisii video live pe site-ul www.radioiasi.ro de la astfel de evenimente.
Cele patru campanii editoriale derulate online şi on air – ”EU Aleg România-100 de români pentru istoria lumii”, ”România frumoasă”, ”De ce m-am întors în România”şi
”Tânăr fermier în România” – au avut un feedback foarte bun din partea publicului din zona Moldovei.
La 5 martie 2015, Raluca Daria Diaconiuc, corespondent Radio Iaşi, a obţinut Premiul pentru Jurnalism la Gala Modele Feminine 2015, care s-a desfăşurat la Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi. Ea a fost recompensată cu această distincţie pentru demersul său jurnalistic materializat în volumul “Fonoteca Excelenţei”, dar şi pentru preocuparea continuă în susţinerea valorilor şi a excelenţei în municipiul Iaşi. Aflată la cea de-a treia ediţie, Gala Modele Feminine, organizată de creatoarea de modă Cristina Nichita, şi-a propus să premieze “modelele care au demonstrat că pot atinge idealul în diferite domenii de activitate”.
Raluca Daria Diaconiuc
Maestrul Gheorghe Zamfir la Radio Iaşi – mai 2015
În perioada 21-22 aprilie 2016, la Iași, s-a desfășurat prima ediție Forumului Media al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru. Jurnaliști de la mai multe media locale din Republica Moldova, inclusiv de la Radio Orhei, au avut ocazia să-i cunoască pe colegii lor de la TVR Iași, Radio Iași și Ziarul de Iași. În prima zi a Forumului Media, jurnaliștii au participat la un panel de dezbateri ”Mass media locală și regională în context transfrontalier” , moderată de Dumitru Tudor Jijie, director executiv al Asociației ”Euroregiunea Siret-Prut-Nistru.
Claudia Crăcăleanu, directorul Radio Iași, instituție care anul acesta va marca a 75-a aniversare a făcut o scurtă descriere a instituției pe care o conduce. În cadrul evenimentului, Claudia Crăcăleanu a vorbit și despre provocările pe care le-a adus dezvoltarea tehnologiilor moderne în domeniul radio, amintind că acest tip de media este cel mai operativ.
În iunie 2016, jurnalistul de la Radio Iaşi, Lucian Bălănuță, s-a numărat printre cei 15 bursieri ai ediției din acest an a Școlii de vară „Journalism in the digital age” organizată de Centrul pentru pluralism și libertate în mass-media din cadrul Institutul Universitar European din Florența (Italia).
La selecția internațională s-au înscris 314 jurnaliști, iar în final juriul a desemnat 15 câștigători.
Evenimentul s-a desfășurat în perioada 11-15 iulie a fost găzduit de Centrul Robert Schuman pentru studii avansate al Institutul Universitar European din Florența.
Subiectele care au fost dezbătute la școala de vară se referă la libertatea de exprimare, mass-media: provocări de ordin economic, impactul presei în sferele politică și socială, tehnici de investigație online și jurnalism digital.
De-a lungul carierei, Lucian Bălănuţă a obţinut numeroase premii pentru demersurile sale, cele mai importante fiind EU Journalist Award – Together against discrimination – 2010 (presă online), European Parliament Prize for Journalism – 2011 (presă online) şi Reporter European – 2012 (presă audio), toate în calitate de câştigător naţional.
Din 16 septembrie 2016, Radio România Iaşi oferă posibilitatea recepţionării programelor sale şi pe frecvenţa de 94,5 fm. Emiţătorul, situat în municipiul Huşi, judeţul Vaslui, îmbunătăţeşte recepţia în zona centrală a Moldovei.
În septembrie 2016, Radio România Iaşi a obţinut diploma de excelenţă în semn de preţuire şi recunoştinţă pentru susţinerea şi promovarea celei de-a X-a ediţii a Festivalului „Zile şi nopţi de teatru la Brăila (19 – 25 septembrie 2016).
La 7 octombrie 2016, reprezentanţii Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani au acordat postului Radio Iaşi o diplomă de prieten al teatrului botoşănean, pe care directorul teatrului, scriitorul şi publicistul Traian Apetrei i-a înmânat-o, la finalul spectacolului, jurnalistei Claudia Iacob-Crăcăleanu, managerul Radio Iaşi.
Pe 14 octombrie 2016, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) a primit Premiul de Excelenţă în promovarea culturii şi valorilor româneşti, în cadrul evenimentului „Seara valorilor”, care a avut loc la Teatrul Naţional Vasile Alecsandri, din Iaşi. Preşedintele-director general al Societăţii Române de Rdiodifuziune, Ovidiu Miculescu, a vorbit, cu această ocazie, atât despre performanţa, cât şi despre misiunea pe care o au Radio România şi Radio Iaşi: „Eu sper că Radioul Public va arăta cel puţin la fel de performant. Eu sper să crească în performanţă. Studioul teritorial Iaşi este unul din cele mai bune studiouri din reţeaua regională, dar încă are lucruri de făcut, poate performa mult mai bine. Radio România, făcând parte din istoria naţională, este aproape un simbol. Or, practic, nouă nu ne rămâne decât să sprijinim acest brand, acest serviciu public absolut extraordinar, nu ne rămâne decât să-l slujim cu onestitate, cu credinţă, iar la 90 de ani – şi probabil la 100, şi la 120 – sper ca Radio România să rămână pe locul I în mintea, în urechile şi sufletele ascultătorilor”
La 17 octombrie 2016, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la înființarea Radio Iași, la Vaslui a avut loc un eveniment intitulat „Dialoguri cordiale – Întâlnire cu tinerii ascultători”, în care celor aproximativ o sută de participanţi le-au fost oferite informaţii inedite despre istoria celui mai important radio regional. „75 de ani de radio public în Moldova” și „Radioul public, viziune și devenire” au fost titlurile prezentărilor, pe care le-au realitzat managerul Radio Iași, Claudia Crăcăleanu și Mircea Dascaliuc, redactor șef-adjunct al postului.
Să mai adăugăm că în Fonoteca de Aur a radioului ieşean se regăsesc înregistrări valoroase, cum este sărbătorirea, în luna decembrie 1973, a 70 de ani de viaţă a poetei Otilia Cazimir, care a participat activ la realizarea unor emisiuni radiofonice. Ea era aşteptată cu interes de ascultători pentru lecturi din versurile sale, evocări ale unor poeţi sau publicistică. Numeroase participări la şezători şi festivaluri a avut şi poetul George Lesnea care a recitat din versurile sale şi din traduceri după Esenin, Puşkin şi Lermontov. În Fonoteca de Aur se păstrează înregistrări care atestă participarea poetului la radio unde a realizat peste 40 de evocări ale trecerii prin Iaşi a unor mari scriitori: Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, Panait Istrati, Ionel Teodoreanu, Nicoale Labiş.
O mare parte a evocărilor scriitorilor au fost publicate de Grigore Ilisei în volumul „Cu George Lesnea prin veac” apărut în 1977 la Editura Eminescu, iar o altă parte a fost pregătită în vederea includerii într-o nouă ediţie revăzută şi adăugită care a apărut în 1997 la Editura Eminescu.
Radio Iaşi emite pe frecvenţele de 1053 Khz (AM) – în Iaşi, Suceava Botoşani, Vaslui, Neamţ, Bacău, Vrancea, Galaţi, pe 96,3 Mhz (FM) – în Iaşi şi Vaslui, 94,5 MHz la Huşi, din 16 septembrie 2016 şi pe 90,8 Mhz (FM) – în Suceava şi Botoşani.
Povestea „Cuibului Reîntregirii”
Clădirea în care „Radio Moldova” a lansat primul semnal în eter, situată în Strada Lascăr Catargi nr. 44, este un simbol istoric al oraşului, puţini fiind cei care îşi aduc aminte că aici s-au petrecut momente de o însemnătate aparte pentru istroria noastră, tocmai de aceea imobilul primind denumirea de „Cuibul Reîntregirii”.
Conform unor surse, prima dată casa a fost locuită de Lascăr Catargiu (1823 – 1899), născut în Iaşi, fost prefect al Poliţiei Iaşi şi candidatul conservatorilor la tron în 1859, şi, în fine, prim-ministru al ţării între mai şi iulie 1866, apoi premier în cabinetul conservator între 24 martie 1871 şi 17 aprilie 1876 şi în alte două mandate – 11 aprilie 1889 – 2 martie 1891 şi 19 decembrie 1891 – 15 octombrie 1895.
Mai târziu, la jumătatea lunii noiembrie 1916, trupele Puterilor Centrale, cu care România se afla în lupte, se apropiau de Bucureşti, iar familia regală şi autorităţile s-au văzut obligate să se mute la Iaşi, fosta capitală a Moldovei devenind astfel „capitală de război a României“.
În aceste condiţii prim-ministrul I. I. C. Brătianu obţinea găzduire în casa Bogdan sau Levin din Strada Lascăr Catargi (fostă Română), azi numărul 44.
Oraşului îi lipseau însă sălile spaţioase pentru întrunirile guvernamentale, iar reuniunile se ţineau în locuinţele miniştrilor sau în modestul birou al lui Brătianu. Faptul este notat în memoriile ministrului I. G. Duca care, cu prilejul unei întruniri cruciale pentru soarta ţării, a realizat şi schiţa încăperii, aflată pe colţul din vale al clădirii şi vedere la strada numită odinioară Română.
Biroul primului – ministru era deschis comandanţilor militari, miniştrilor români şi străini, parlamentarilor şi altor dregători, ca nicio altă clădire din Iaşi, iar imobilul de pe Strada Română a trăit din plin întreaga epopee a războiului.
În fostul birou s-au purtat tratative între prim-ministrul I. I. C. Brătianu şi Take Ionescu, reprezentantul partidului Conservator Democrat de opoziţie, pentru formarea guvernului de coaliţie, în decembrie 1916 şi tot aici s-au căutat căile pentru a realiza reforma agrară, pe care regele Ferdinand o proclamase la sfârşitul lui martie 1917, dar cu care unii dintre politicienii moşieri nu erau de acord, socotind că i-ar sărăci.
Tot de aici s-au susţinut material şi logistic luptele eroice de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz din vara anului 1917, pentru apărarea Moldovei, şi aici au avut loc şi tratativele cu trimişii ţărilor aliate, Albert Thomas, ministrul francez al Apărării, şi Emile Wandervelde, ministrul belgian, sosiţi la Iaşi în mai-iunie 1917, pentru a vedea necesităţile frontului răsăritean, cât şi cu feluriţi emisari din America, Italia, Anglia.
Tot în biroul prim-ministrului din acest imobil se trata înţelegerea cu ministrul Rusiei pentru ca 30.000 de ostaşi şi ofiţeri români ardeleni, prizonieri din armata austro-ungară, aflaţi în lagărul de la Darniţa (Kiev), să poată forma un corp de voluntari care să lupte alături de armata română pentru eliberarea Ardealului, cum dânşii doreau.
În clădirea din strada Lascăr Catargi s-a trăit şi disperarea provocată de descompunerea armatei aliate ruse, prinsă de convulsiile Revoluţiei din octombrie 1917, la Iaşi sosind mai mulţi emisari de la Petersburg să propage ideile bolşevice şi să ia conducerea miilor de ostaşi ruşi aflaţi în Moldova. Ca urmare un consiliu de război ţinut în biroul lui Brătianu, în 8-9 decembrie 1917 a luat hotărârea ca trupele astfel trecute de partea Revoluţiei să fie îndepărtate din ţară.
A urmat demisia guvernului de coaliţie şi înlocuirea acestuia, la finele lunii ianuarie 1918, cu guvernul generalului Averescu, pentru tratarea armistiţiului şi încheierea păcii cu Puterile Centrale, urmată de pierderea Dobrogei şi a trecătorilor Munţilor Carpaţi.
Biroul lui Brătianu mai avea însă să găzduiască un eveniment fericit şi anume primirea reprezentanţilor Basarabiei care aduceau la Iaşi, actul de Unire cu România, votat de Sfatul Ţării din Chişinău, la 27 martie/9 aprilie 1918.
În amintirea acelor vremuri, dar şi ca mărturie a primei emisii a „Radio Moldova”, pe peretele acestei case se află o placă de marmură pe care scrie: „În această casă, unde în timpul Primului Război Mondial marele om politic Ion I.C. Brătianu a lucrat pentru România Mare, s-au inaugurat la 2 noiembrie 1941 emisiunile postului de radio Moldova. 2 noiembrie 1991“. Casa care a găzduit peste ani, pentru prima dată, postul „Radio Moldova Iaşi”, a rămas acum mărturie a unui Iaşi de legendă.
Personalităţi de marcă, cu o contribuţie importantă la înfiinţarea Radio Iaşi
► Ing. Paul Ştiubei
S-a născut la 3 octombrie 1906, la Iaşi şi a absolvit Institutul Electrotehnic din oraşul natal – în anul 1930. A activat, o perioadă, ca asistent al şefului de lucrări la acelaşi institut, unde a început lucrări de cercetare în domeniul magnetismului, continuate, mai apoi, împreună cu ilustrul fizician Ştefan Procopiu.
În decembrie 1933 este angajat ca inginer la Societatea Română de Radiodifuziune, având o contribuţie importantă la la construcţia postului Radio România de la Bod de 20 Kw.
Din anul 1935 lucrează la studiourile din Bucureşti, ocupându-se cu realizarea transmisiilor din ţară – cele mai importante fiind vizitele regelui Carol al II-lea sau transmisiile muzicale de la Biserica Neagră din Braşov.
În anul 1941 a condus lucrările de montaj ale studioului de radio „Moldova“ din Iaşi, relizate în timp record.
Ing. Paul Ştiubei transmite de la stadionul ANEFS (1938)
În anii ce au urmat războiului, a coordonat amenajarea studiourilor provizorii de la Liceul „Sf. Sava“ din Bucureşti şi a avut o contribuţie importantă la refacerea studioului central, care suferise grave avarii în urma bombardamentelor.
În anul 1945 este numit director al Exploatării tehnice, poziţie din care a condus lucrările de instalare a noilor studiouri de la Bucureşti şi a celor din Târgu – Mureş şi Cluj-Napoca.
În anul 1960 a conceput şi coordonat dotarea tehnică a sălii de concerte a Radiodifuziunii. În 1967 a fost transferat la TVR, de unde s-a pensionat în august 1968.
Inginerul Ştiubei este realizatorul unor invenţii remarcabile, cum este modulaţia de frecvenţă prin gaze ionizate.
Munca sa de cercetare, precum şi experienţa sa profesională a fost descrisă în zeci de articole din reviste de specialitate, Paul Ştiubei fiind şi autor al volumului „Înregistrarea sunetului”, apărut la Editura Tehnică, şi coator la lucrării „Instalaţii de amplificare şi distribuţie a sunetului”, apărut la Editura Tehnică,în anul 1959.
Paul Ştiubei a fost căsătorit, din anul 1931, cu Theodora Sadoveanu.
► Ing. Emil Petraşcu
S-a născut la 27 decembrie 1890, la Bucureşti.
A parcurs studii muzicale, absolvind Conservatorul de muzică, dar şi politehnice, fiind absolvent al Universităţii din Liège, Belgia.
În anii 1922-1923 urmează, la Paris, studii de inginerie radio la Şcoala Superioară de Electricitate.
Devine, apoi, şef de lucrări şi colaborator apropiat al profesorului Dragomir Hurmuzescu la Institutul Electrotehnic al Universităţii din Bucureşti.
Aici inginerul Emil Petraşcu a proiectat şi supravegheat construcţia primului post de emisie românesc, cu o putere de 200 de waţi, pe lungimea de undă de 280 metri, cu o arie de acoperire de circa 1000 de kilometri, cu care se realizau transmisiuni experimentale de la Operă sau Ateneu, în anul 1927.
În anul 1928, inginerul Petraşcu a constribuit la instalarea primului post pe unde scurte, de 100 de waţi, pe lungimea de undă de 21,5 m, apoi a coordonat intrarea în funcţiune a staţiilor de radio de la Tâncăbeşti şi Băneasa.
Ing. Emil Petraşcu la birou
După primul semnal în eter al postului naţional de radio (1 noiembrie 1928), a conferenţiat la microfon despre „Radiofonia şi progresele ei” – la 13 noiembrie 1928, apoi despre „Muzica şi radiofonia” – la 17 ianuarie 1929, ori „Expoziţia de radio de la
„Cartea Românească“ – la „Universitatea radio” din 14 noiembrie 1932, acestea fiind doar câteva din conferinţele susţinute de inginer.
În perioada 1936 – 1940 semnează „Poşta tehnică”, emisiune prin care oferea sfaturi posesorilor de aparate de recepţie.
Emil Petraşcu a contribuit prin articole la revista „Radiofonia“, apărută cu sprijinul Asociaţiei „Prietenii radiofoniei”.
În anul 1941 are meritul de a fi propus, alături de Alexandru Hodoş, după distrugerea, în vara acelui an, a postului de Radio Chişinău de către trupele sovietice, instalarea la Iaşi a postului de 5 Kw, produs de firma italiană Magnetti Marelli, astfel că la 11 septembrie 1941, Consiliul de Administraţie al SRR, prezidat de prof. univ. dr. Ion Petrovici a decis înfiinţarea Postului de Radio „Moldova“, a cărui misiune era să acopere zona Moldovei, Basarabia, Bucovina şi Transnistria.
Tot inginerul Emil Petraşcu este cel care a realizat şi primele transmisii de televiziune prin cablu, din laboratoarele Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti.
Odată cu instalarea regimul comunist cade în dizgraţie, iar mai târziu, în anul 1959, este arestat şi deţinut, cu toate că nu a existat un proces şi o sentinţă la adresa sa.
A fost căsătorit cu sculptoriţa Miliţa Petraşcu (1892-1976) şi a trecut la cele veşnice în anul 1967.
► Ion Petrovici
S-a născut la 14 iunie 1882, la Tecuci, judeţul Galaţi.
În anii 1892-1899 face studii medii la Colegiul Sf. Sava din București.
În anul 1903 a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti şi, un an mai târziu, Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, unde i-a avut printre profesori pe Titu Maiorescu și pe Nicolae Iorga.
În iunie 1905, Ion Petrovici devine primul doctor în Filosofie al unei universități românești cu teza „Paralelismul psiho-fizic”. Din 1906 a fost profesor la Universitatea din Iaşi.
În anul 1921, Ion Petrovici, este numit ministru al Lucrărilor Publice, iar în perioada 1926-1927 este ministru al Instrucțiunii Publice.
A fost ales membru corespondent al Academiei Române la 7 iunie 1927 și membru titular la 24 mai 1934, rostind discursul de recepție la 28 mai 1935, cu tema „Alexandru Philippide în evoluția culturii române”.
Între anii 1937 şi 1938 este ministru al Culturii Naționale în guvernul naționalist prezidat de Octavian Goga iar în anii 1941 și 1943-1944 este numit ministru al Culturii Naționale și Cultelor în guvernul lui Ion Antonescu.
În perioada 1940-1944 este profesor de filosofie la Universitatea din Bucureşti.
În perioada 8 mai – 5 decembrie 1941 a fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, perioadă în care a dus la îndeplinire proiectul înfiinţării fostului „Radio Moldova” la Iaşi, la 2 noiembrie 1941.
Din inițiativa lui a fost amenajată în 1943 Rotonda scriitorilor din Parcul Cișmigiu din București.
A fost membru de onoare al Academiei de Științe din România începând cu 5 iunie 1943.
Ion Petrovici s-a remarcat şi ca unul dintre conferenţiarii prolifici ai Radiodifuziunii.
Încă din 29 ianuarie 1945, numele său fusese inclus pe lista persoanelor „bănuite a fi responsabile de dezastrul ţării“ – alături de Ion Antonescu, dar şi de personalităţi culturale (în particular strâns legate de destinul Radiodifuziunii) precum Nichifor Crainic, Pamfil Şeicaru, I. Al. Brătescu-Voineşti şi Radu Gyr. A fost arestat în anul 1948, iar la 19 ianuarie 1949 a fost condamnat la 10 ani temniță grea pentru susținerea regimului antonescian, aflându-se până în anul 1964 închis în temniţele noului regim.
Opera sa filosofică este absolut impresionantă, fiind alcătuită din zeci şi zeci de lucrări, fiind de menţionat „Rolul și însemnătatea filosofiei” (1907), „Noi cercetări filosofice” (Iași, 1911), „Introducere în metafizică” (București, 1924), „Studii istorico-filosofice” (București, 1925) ori „Titu Maiorescu, 1840-1917” (Editura Casei Școalelor, București, 1931).
Dintre apariţiile postume menţionăm lucrările „Introducere în metafizică” (Editura Agora, Iași, 1992), „Douăsprezece lecții universitare despre Immanuel Kant” (Editura Agora, Iași, 1994), „Schopenhauer. Viața și opera” (Garamond International, București, 1995), „Schopenhauer. Monografie istorico-filozofică” (Eurosong & Book, București, 1997) şi „Din cronica filosofiei românești” (Institutul European, Iași, 2005).
Remarcabile sunt şi realizările sale în domeniile literatură, memorialistică, impresii de călătorie şi discursuri: „Un colț de viață” (București, 1902), „Văzute și trăite” (Ed. „Adeverul”, București), „Simțiri rostite. Discursuri și însemnări” (Alcalay Calafeteanu, 1922) sau „Felurite probleme și oameni. Evenimente. Note de drum” (București, 1928.
În confesiunea făcută într-o emisiune radio din anul 1967, Ion Petrovici declara, cu referire la mandatul său de preşedinte al CA al radioului, că „din primul moment, secondat de trei excelenţi funcţionari ai instituţiei – renumitul poet, doctorul Voiculescu, Gh. Demetrescu-Mugur, de asemenea un literat priceput şi harnic, în fine, muzicianul-compozitor Rogalski, am căutat să aduc unele îmbunătăţiri prin idei inovatoare, care schimbau în parte structura programelor“.
A trecut la cele veşnice la la 17 februarie 1972, la Bucureşti.
La 14 iunie 2007, Editura „Casa Radio“ a lansat, în cadrul unei dezbateri prilejuite de aniversarea a 125 de ani de la naşterea filosofului, volumul „Talentul oratoric. Conferinţe la Radio, 1932-1943”, cuprinzând conferinţele lui Ion Petrovici, eminentă personalitate a vieţii culturale şi politice interbelice, asiduu promotor al radiofoniei româneşti.
Răzvan Moceanu
