În contextul îngrijorărilor legate de linia pe care o vor urma Statele Unite în domeniul politicii comune de apărare NATO, statele Uniunii Europene au prezentat un proiect prin care urmăresc să îşi dezvolte propriul mecanism de securitate. „După Trump şi Brexit, Uniunea Europeană îşi lansează propriul plan de cercetare în domeniu apărării”, scrie Euractiv. Este vorba de cel mai mare proiect de acest fel din ultimii zece ani, prin care Uniunea doreşte „să inverseze reducerile de miliarde de euro din domeniul apărării şi să transmită un mesaj preşedintelui ales american că Europa vrea să plătească pentru propria securitate”, mai comentează Euractiv. Documentul Uniunii, consultat de EUobserver, propune ca statele UE să poată împrumuta sume din fondul comun de apărare pentru a înzestra armatele naţionale. Ar urma să fie ridicate anumite restricţii privind utilizarea bugetului existent în scopul cercetării în domeniul tehnologiei militare. Uniunea ar putea aloca 90 de milioane de euro în intervalul 2017-2019 şi până la 3,5 miliarde de euro în intervalul 2021-2027 din bugetul comun pentru fondul de apărare, mai scrie EUobserver.
Contextul de securitate în estul Europei este şi mai tensionat în urma anunţului Ucrainei că va efectua teste balistice la Marea Neagră, fapt ce a atras reacţia Rusiei care îşi plasează în alertă forţele din Crimeea. „Nimeni nu va spune ce să facem!”, afirmă purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean de Externe, citat de agenţia Unian. Responsabilul ucrainean susţine că autorităţile de la Kiev nu se vor lăsa intimidate de ameninţări externe şi că nu renunţă la aplicaţiile militare pe care le desfăşoară în conformitate cu tratatele internaţionale. Forţe de securitate din Crimeea citate de TASS susţin că dispozitivele de apărare aeriană din zonă au fost plasate în stare de alertă. Într-un protest transmis părţii ucrainene şi citat de Newsweek, ministerul rus al Apărării se arată îngrijorat că rachetele lansate de forţele Kievului ar putea viola spaţiul aerian rusesc. Potrivit Interfax, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a calificat aplicaţiile ucrainene drept o modalitate de a provoca Rusia şi de a escalada conflictul între cele două ţări. Pe de altă parte, Moscova a solicitat şi Ankarei o explicaţie oficială în legătură cu declaraţia preşedintelui Erdogan potrivit căruia obiectivul Turciei în Siria este să pună capăt regimului Assad. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, preluat de The Moskow Times, a arătat – cităm – că „aceasta este o declaraţie foarte serioasă care diferă de cele anterioare şi de modul în care noi înţelegem situaţia”.
Şi în relaţia cu Vestul Turcia întâmpină noi probleme, la doar o săptămână după ce Parlamentul European a recomandat îngheţarea negocierilor de aderare. Din ziarul turc Dikken aflăm că Angela Merkel se opune deschiderii unor noi capitole în cadrul negocierilor Turcia-UE şi a declarat acest lucru în mod deschis, la o reuniune a Uniunii Creştin Democrate. Ziarul Bild scrie, citând surse care au participat la reuniunea de partid, că semnificaţia acestei afirmaţii este că discuţiile s-au terminat de facto. Iar El Mundo aminteşte că „negocierile pentru aderarea Turciei la clubul comunitar au început oficial în 2005 iar Angela Merkel, care a sosit în acelaşi an la conducerea cancelariei, s-a arătat întotdeauna sceptică în faţa unei posibile integrări”.
Despre o integrare şi o colaborare reuşită vorbesc însă partenerii Bucureştiului din NATO şi din Uniunea Europeană. Ei transmit mesaje de felicitare cu ocazia Zilei Naţionale a României, în care nu uită să îşi exprime încrederea că alegerile parlamentare din 11 decembrie se vor desfăşura într-un cadru democratic şi corect. Într-un mesaj transmis de secretarul american de Stat şi preluat de presa americană se arată – cităm – „Transmitem sincere felicitări cu ocazia celei de a 98-a aniversări a Unirii. Guvernul meu pune mare preţ pe parteneriatul strategic cu România, un aliat NATO de încredere şi un important contributor la pacea şi securitatea mondială. La fel ca Statele Unite, şi România organizează alegeri la nivel naţional. Salutăm angajamentul Dvs. faţă de valorile democratice şi aşteptăm un proces electoral liber şi corect pe 11 decembrie”. Publicaţia turcă Habertürk scrie despre mesaje similare şi din partea Ankarei, unde cu ocazia recepţiei oferite de Ziua României, ministrul turc al mediului şi urbanismului s-a referit la bunele relaţii dintre cele două ţări şi a arătat – cităm că „speră că noul guvern va fi stabilit printr-o competiţie elegantă şi că vor continua în cel mai apropiat mod legăturile cu noul executiv”.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
