Mobilizarea trupelor NATO în Polonia stârneşte interesul analiştilor din presa internaţională, în contextul apropiatului transfer de putere de la Casa Albă. The Guardian scrie despre „Cea mai mare misiune militară a SUA în Europa de după războiul rece”. Trupele americane au sosit în Polonia, urmând să fie trimise şi în statele baltice şi România, ca parte a strategiei convenite la conferinţa din vară a NATO, în încercarea de a calma statele est-europene neliniştite din cauza Rusiei, adaugă ziarul britanic, dar avertizează că învestirea preşedintelui Trump va pune sub semnul întrebării această operaţiune. Stars and Stripes precizează însă că în aprilie SUA vor mai trimite un escadron în nord-estul Poloniei şi menţionează că această campanie a fost lansată în urma intervenției Rusiei în Ucraina din 2014. „Brigada SUA din Polonia e gata de luptă, dar vine pentru a descuraja”, mai notează publicaţia armatei americane. Reacţia Kremlinului nu întârzie. Dislocarea tehnicii blindate americane în Polonia este percepută ca o ameninţare la adresa securităţii Rusiei, a declarat secretarul de presă al preşedintelui rus, citat de Rosbalt. Acesta a mai subliniat că este deja a treia ţară care îşi extinde prezenţa militară la graniţele Rusiei în Europa şi că mărimea contingentului militar nu joacă un rol esenţial. Rzeczpospolita găseşte însă avantajele prezenţei armatei americane, între care investiţiile de sute de milioane de dolari în Polonia. Între timp, America pare să rămână fermă pe poziţii în ce priveşte Rusia, cel puţin prin declaraţiile lui Rex Tillerson, nominalizat de Trump pentru politica externă, care susţine că „Aliaţii NATO sunt îndreptăţiţi să fie alarmaţi de o Rusie renăscută”, potrivit EU-Observer, iar Diario de Noticias îl citează pe Tillerson, care apreciază că Moscova trebuie să fie „trasă la răspundere pentru acţiunile sale, este condamnabilă intervenţia pentru intervenţia din Ucraina, Rusia fiind un pericol. The Guardian priveşte maniheist schimbarea de administraţie americană: „Dacă un om bun, ca Barack Obama, nu-şi îndeplineşte promisiunile, este inevitabil ca un om rău, ca Donald Trump, să facă şi mai rău? Cu plecarea lui Barack Obama SUA pierdem un sfânt. Însă un păcătos ar putea fi un preşedinte mai bun”, opinează cotidianul britanic. Financial Times se concentrează mai mult pe problemele europene şi se ocupă de cursa pentru Parlamentul European. Trei italieni, doi belgieni, un român şi un britanic s-au înfruntat într-o dezbatere aprinsă, precizează cotidianul şi comentează: „Europarlamentarul italian de centru-dreapta – şi apropiat al lui Berlusconi – Antonio Tajani este încă favorit, cu liderul grupului socialist Gianni Pittella aflat la foarte mică distanţă în urma lui. Câştigătorul va fi probabil decis de abilitatea celor doi de a strânge cât mai multe voturi de la grupurile din Parlamentul European mai aventuroase din punct de vedere ideologic”. Până la alegeri, Parlamentul European a decis aprobarea eliminării vizelor pentru Georgia, anunţă Rosbalt, iar Reuters menţionează conferinţa de la Geneva dedicată unei înţelegeri în domeniul securităţii, pentru un stat cipriot reunificat şi pentru a pune capăt rivalităţii din partea Greciei şi a Turciei. Ciprioţii greci şi aliatul acestora, Grecia, îşi doresc o revizuire a aranjamentului care priveşte securitatea; pe de altă parte Turcia şi ciprioţii turci susţin că acesta trebuie menţinut, mai explică Reuters, în timp ce publicaţia greacă To Vima consemnează că întâlnirea pentru Cipru se desfăşoară de pe poziţii ireconciliabile între Atena şi Ankara. Potrivit To Vima, secretarul general al ONU a ţinut însă să remarce curajul şi hotărârea liderilor greco-cipriot şi turco-cipriot ca Ciprul să devină o ţară care să trăiască în condiţii de pace, a dat asigurări că decizia va fi validată de popor prin referendum şi a subliniat că soluţia pentru unificarea Ciprului ar putea fi un simbol al speranţei pentru întreaga lume.
Iulia Lăpădat
