Europa se confruntă cu cele mai scăzute temperaturi înregistrate în ultimii 50 de ani, care afectează populaţia şi dau dureri de cap autorităţilor. Cel mai greu lovite sunt ţările din estul Europei şi Balcani, unde s-au înregistrat peste 70 de decese, scrie „ABC” din Spania. „Nici vestul Europei nu a scăpat schimbărilor atmosferice dure, în multe zone fiind emise alerte de furtuni de zăpadă şi alerte de inundaţii, inclusiv în Scoţia. Transportul a fost afectat aproape peste tot, şcolile au fost închise şi s-a înregistrat un număr excesiv de cazuri de viroze şi afecţiuni respiratorii”, mai scrie ziarul spaniol. „După o furtună de zăpadă, Franţa se pregăteşte acum pentru un val de ger” – titrează „Le Monde” şi avertizează că temperaturile coborâte ar putea dura până pe 20 ianuarie. La Roma, Vaticanul a deschis bisericile pentru adăpostirea oamenilor care locuiesc pe străzi – scrie „Il Messagero” din Italia. Agenţia ONU pentru refugiaţi atrage atenţia că migranţii mor din cauza gerurilor şi, în loc să fie ajutaţi de guvernele europene, sunt împinşi peste graniţe, sunt bătuţi de forţele de poliţie şi li se confiscă telefoanele şi hainele – relevă într-un articol „The Guardian”. Ziarul consemnează că de la începutul anului şi-au pierdut viaţa cinci migranţi din cauza condiţiilor extreme de temperatură.
Ziarele britanice scriu şi despre primele victime ale Brexitului, printre care se numără mai multe firme de produse alimentare. În plus, notează „The Independent”, „lira sterlină a pierdut teren în faţa dolarului american, şi se previzionează o scădere şi mai mare a monedei britanice în momentul în care premierul Theresa May va începe procedurile oficiale de ieşire a Marii Britanii din UE”. În acelaşi timp, relevă „The Times” de la Londra, „judecătorii europeni vor emite hotărâri pentru Marea Britanie încă mulţi ani după Brexit”. Citându-l pe premierul Maltei, Joseph Muscat, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE, „The Times” punctează: „Curtea Europeană de Justiţie va trebui să continue să emită hotărâri, dacă Marea Britanie doreşte aranjamente tranziţionale care să permită sectoarelor importante ale economiei sale să se adapteze. Acest proces ar putea dura cel puţin cinci ani după divorţul formal de UE, care ar putea avea loc în 2019”.
În Orientul Mijlociu, Siria acuză Israelul că a bombardat un aeroport militar strategic în apropiere de Damasc – informează „Haaretz” şi adaugă că Siria a avertizat că vor exista repercusiuni la ceea ce a numit „un atac flagrant”. Potrivit ziarului, mai multe rachete au fost lansate din nordul Israelului spre Siria şi au lovit zona aeroportului militar din Damasc, unitate strategică a forţelor siriene de elită, cunoscute sub numele de Gărzile Republicane.
„Washington Post” scrie despre încheierea, pe 20 ianuarie, a „celei mai scurte luni de miere din istoria prezidenţială a SUA”. Ziarul explică: „În mod normal, preşedinţii nou aleşi se bucură de un val de bunăvoinţă care îi face să treacă strălucit prin primele 100 de zile de mandat. Donald Trump nu a fost încă învestit, dar luna de miere s-a terminat deja”. Publicaţia americană continuă: „În aceste câteva săptămâni post-alegeri, Donald Trump a acaparat, aproape, preşedinţia actuală a lui Barack Obama, anulând în mod ostentativ acorduri şi contracte cu companii americane pentru a menţine locurile de muncă acasă, contestând politica veche de 40 de ani a SUA privind China, aruncându-se într-o veritabilă luptă publică cu agenţiile americane de informaţii. Într-un cuvânt, a ocupat scena prezidenţială”, subliniază „Washington Post” şi conchide: „Este adevărat că avem un singur preşedinte, dar acesta a fost de mai bine de o lună Donald Trump”. „Propriile instincte şi înclinaţii, plus setea de atenţie l-au condus pe Donald Trump la hiperactivitate. Nevoia lui de a domina fiecare buletin de ştiri i-a alimentat un comportament online aproape compulsiv. S-a plasat pe sine în mod constant în centrul dialogului naţional – şi asta nu întotdeauna în propriul beneficiu. În fine, este vorba şi de cronica sa indisciplină, care îl face pur şi simplu să sară de la un subiect la altul fără nicio logică, motiv sau vedere de ansamblu”. Cât îl priveşte pe Obama, mai scrie „Washington Post”, discursul de final al său ar fi putut foarte bine să fie şi discursul de la începutul mandatului, în 2008. De ce? Pentru că acesta se termină cu cuvintele: ‘Da, putem”. „Într-o săptămână va începe preşedinţia lui Donald Trump. El a vorbit dezlânat despre politica externă a lui Barack Obama. Cum va aborda lumea noul preşedinte al SUA? Şi vor încerca oare elita politicii externe şi mass media să îi blocheze fiecare pas?” – se întreabă „Russia Today”. „În prima sa conferinţă de presă de după alegerile din noiembrie, Donald Trump i-a lăsat pe mulţi în întuneric. Noi totuşi am dori unele răspunsuri” – punctează şi „Der Spiegel”. „Frankfurter Allgemeine Zeitung” subliniază trăsăturile noului preşedinte de la Casa Albă: „imprevizibil, extrem de irascibil, un stil autoritar”. „Cu toate acestea” – scrie ziarul german -, „noul secretar al apărării şi noul secretar de stat oferă o imagine complet diferită: autentici, profesionişti, înţelegând foarte bine rolul SUA şi interesele lor în lume. „De exemplu, secretarul apărării, James Mattis, şi-a exprimat scepticismul faţă de relaţiile Washingtonului cu Rusia” – scrie „Frankfurter Allgemeine Zeitung” şi este de părere că acest scepticism se bazează pe „o interpretare realistă a motivelor Rusiei, interpretare contrară admiraţiei lui Trump faţă de Putin”.
Magda Baciu – RADOR
