Concursul pentru obţinerea dreptului de a organiza Olimpiada de vară din 2024 a fost declanşat în data de 15 ianuarie 2015. Proiectul câştigător va fi anunţat în luna septembrie a acestui an, în Lima (Peru). Iniţial, şi-au anunţat candidatura Hamburg, Paris, Roma, Los Angeles şi Budapesta. Ulterior, oraşul german şi-a retras candidatura pentru că, în cadrul unui referendum local, majoritatea cetăţenilor a respins iniţiativa municipalităţii, iar în Roma noul primar ales a declarat că nu sprijină organizarea jocurilor olimpice. Astfel, în cursă au rămas practic dosr trei oraşe.
Atitudinea reţinută a marilor oraşe în organizarea unei olimpiade se poate explica prin costurile foarte mari ale unui asemenea eveniment. Doi cercetători americani, Robert A Baade şi Victor A Matheson, au ajuns la concluzia că, în istoria olimpiadelor moderne, doar trei oraşe au reuşit să încheie cu profit organizarea jocurilor: Los Angeles (1984), Barcelona (1992) şi Salt Lake City (2002) dar există alte calcule, potrivit cărora, din punct de vedere financiar, nici aceste oraşe nu au câştigat nimic. Toate celelalte olimpiade s-au încheiat în pierdere – şi aceste pierderi sunt din ce în ce mai mari. Acest lucru s-a întămplat din cauza cheltuielilor din ce în ce mai mari. De exemplu, odată cu creşterea pericolului terorismului, cheltuielile pentru siguranţa jocurilor de la Rio de Janeiro au ajuns la 1,6 miliarde de dolari (această sumă în anul 2000 la Sidney a fost de doar 240 milioane de dolari). Nu este de mirare că, după ultimele calcule, olimpiada de la Rio de Janeiro s-a încheiat cu un deficit de 10 miliarde de dolari. Şi atunci încă nu s-au pus în discuţie cheltuielile cu infrastructura. Comitetul Olimpic Internaţional impune ca oraşul organizator al olimpiadei să dispună de cel puţin 40.000 de camere de hotel (Budapesta are în prezent puţin peste 10.000). Contraargumentul celor care vor să organizeze olimpiade este că hotelurile, drumurile, stadioanele etc. vor rămâne în continuare în oraşele respective şi pot aduce profit şi după terminarea jocurilor. Teoretic aşa este, dar practica ne arată că acestea sunt supradimensionate pentru volumul turismului şi al evenimentelor sportive. Oraşele nu au bugete pentru a le susţine şi acestea sunt lăsate în paragină. La Lillehammer, 40% dintre hotelurile oraşului au dat faliment după Olimpiada de iarnă din 1994. Pornind de la aceste cifre, Andrew Zimbalist, profesor la Smith College din Boston, a afirmat într-un interviu acordat portalului Alapblog că olimpiada nu mai este sport, ci un joc de noroc, în jurul organizării acestor olimpiade miroase a corupţie şi au devenit utile doar pentru funcţionarii Comitetului Olimpic Internaţional. De aceea, domocraţiile consolidate se feresc să mai organizeze aceste jocuri. În schimb, regimurile autoritare, în care lipseşte transparenţa achiziţiilor publice, sunt din ce în ce mai interesate de organizarea olimpiadei, pentru că este un eveniment excelent pentru a-şi îmbogăţi clientela politică şi pentru a face propagandă acestor regimuri. Aşa s-a întâmplat în China şi în Soci (unde autorităţile au construit o cale ferată directă din Moscova până în Soci).
Principalul partid de guvernământ din Ungaria, Fidesz, a militat de mult pentru ca Budapesta să organizeze Olimpiada de vară din 2024. Primul ministru Orbán Viktor – mare iubitor al sportului – a exploatat tema olimpiadei şi din punct de vedere politic. Este cunoscut faptul că ideea organizării unei olimpiade în Ungaria a apărut şi în anii ’90, însă guvernul socialist de atunci a abandonat iniţiativa invocând cheltuielile prea mari. Preluând entuziasmul primului-ministru, Consiliul General al Primăriei Budapestei, la iniţiativa unei organizaţii civice, în data de 6 februarie 2015 cu 124 de voturi pentru şi numai unul împotrivă, a votat că va înainta proiectul pentru organizarea evenimentului. Firma care a elaborat studiul de fezabilitate al jocurilor olimpice (Price Waterhouse & Cooper) estimează că bugetul total al Olimpiadei va fi de 774 miliarde de forinţi (aproximativ 27 miliarde de dolari), dar specialiştii de la portalul Portfolio susţin că această sumă va fi cu mult mai mare (de exemplu lipsesc din proiect cheltuielile privind securitatea sportivilor). Portalul Greenfo atrage atenţia că şi acum, când încă nu se ştie dacă Budapesta va câştiga, dispar deja din bugetul de stat sume mari, fără respectarea legii achiziţiilor publice pentru proiectul olimpiadei budapestane. Este foarte probabil ca în eventualitatea câştigării dreptului de organizare a Olimpiadei din 2024, volumul cheltuielilor pur şi simplu să o ia razna. Cu toate acestea, guvernul este optimist. Purtătorul de cuvânt a executivului, Gulyás Gergely a declarat pentru Radio Kossuth că Olimpiada ar putea să aducă profit şi să contribuie la dezvoltarea capitalei ungare şi ar creşte prestigiul Ungariei în lume.
Recent însă, mai multe organizaţii civice au declanşat o campanie pentru ca Budapesta să-şi retragă candidatura, susţinând că bugetul ţării poate să intre în colaps. Începând de săptămâna viitoare, membrii organizaţiei „Momentum Mozgalom” (=Mişcarea Moment) vor strânge semnături împotriva proiectului municipalităţii de a organiza Olimpiada. „Aceasta este o chestiune foarte importantă, este vorba de foarte mulţi bani, şi noi credem că într-o problemă de o asemenea anvergură, ar trebui să fie consultaţi şi cetăţenii, dacă doresc sau nu ca Budapesta să organizeze Olimpiada în 2024. Avem nevoie de 138.000 de semnături, ceea ce este o mare provocare, dar suntem optimişti, pentru că mulţi s-au prezentat la noi, chiar înainte de a demara campania.” – a declarat Orosz Anna, membră a Momentum Mozgalom pentru televiziunea Hír.
Autor: Székely Ervin
