„Ultimatum fără precedent din partea şefului Pentagonului către NATO: creşteţi cheltuielile pentru apărare, altfel Statele Unite îşi vor modera angajamentul în cadrul Alianţei”, titrează The Daily Mail, iar Washington Post comentează că avertismentul dat de secretarul american al apărării reprezintă o nouă intensificare a îndelungatei nemulţumiri americane faţă de faptul că multe state ale alianţei nu alocă cel puţin 2% din PIB pentru apărare, nemulţumire exprimată direct şi în repetate rânduri de noul preşedinte american Donald Trump. La prima sa întâlnire cu ţările aliate desfăşurată miercuri la Bruxelles, James Mattis a promis însă că va sprijini NATO care „rămâne o piatră de temelie pentru Statele Unite şi comunitatea trans-atlantică”, remarcă Bloomberg. Agenţia de ştiri mai arată că vizita lui Mattis în Europa vine în timp ce republicani de rang înalt cer Congresului să investigheze eventualele legături ale lui Trump cu Rusia, după înlăturarea consilierului pentru securitate naţională, Michael Flynn, despre care se spune că ar fi indus în eroare administraţia cu privire la contactele avute cu ambasadorul rus. În acest scandal, New York Times vine cu noi dezvăluiri şi arată că potrivit unor interceptări telefonice mai mulţi membri ai echipei de campanie şi alţi colaboratori ai lui Trump au avut în anul de dinaintea alegerilor prezidenţiale contacte repetate cu membri ai serviciilor secrete ruseşti. Ziarul precizează însă că oficialii americani intervievaţi au afirmat că nu există dovezi ale unei eventuale colaborări ale echipei lui Trump cu rușii în privinţa atacurilor cibernetice sau a altor modalități de influenţare a alegerilor şi că serviciile secrete s-au alarmat din cauza frecvenţei acestor contacte în momente în care Trump a vorbit în campanie laudativ despre Putin. În replică, preşedintele american neagă teoria conspiraţiei din jurul unei presupuse relaţii ale sale cu Rusia şi condamnă scurgerile ilegale de informaţii, notează USA Today, iar, la rândul său, Kremlinul a catalogat aceste informaţii drept ridicole şi nebazate pe fapte concrete, dând vina pe presa americană în relatările căreia în ultimul timp „este greu să faci distincţie între fapte şi ficţiune”, scrie Russia Today.
Pe fondul acestor controverse, noul secretar de stat american, Rex Tillerson, are joi prima sa întâlnire cu omologul său rus, Serghei Lavrov, în cadrul summitului miniştrilor de externe G20 ce se desfăşoară la Bonn în Germania, notează The Hill. Pe agenda întâlnirii se află încercarea de a se găsi o soluţie pentru criza siriană, fiind exclusă, potrivit Kremlinului, orice discuţie despre anexarea Crimeii, despre care Moscova reclamă că este teritoriu al ei şi, prin urmare, nu are ce discuta cu parteneri străini despre un teritoriu al ei, scrie International Business Times. De la summitul G20, cele mai mari puteri industrializate şi economice ale lumii aşteaptă indicii despre direcţia pe care o va urma noua administraţie americană şi, mai ales, asigurări că administraţia Trump nu va renunţa la deceniile de colaborare globală în domeniul schimbării climatice, dezvoltării internaţionale şi economiei mondiale, remarcă Washington Post.
Între timp, la Washington, în cursul întâlnirii avute cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele Trump a declarat miercuri că Statele Unite nu vor mai insista asupra creării unui stat palestinian ca parte a acordului de pace între israelieni şi palestinieni, dând înapoi de la politica pe care s-a bazat rolul Americii în Orientul Mijlociu de la Bill Clinton încoace, remarcă New York Times. Jerusalem Post reţine avertismentul adresat de Trump lui Netanyahu de a opri colonizările în teritoriile palestiniene, iar Haaretz preia recomandarea că Netanyahu „trebuie să arate flexibilitate pentru a dovedi că doreşte pacea”.
Protestele din România continuă să ocupe spaţii importante în presa internaţională. Wall Street Journal vorbeşte despre „avertismentul României privind corupţia” şi arată că o „guvernare curată este cel mai bun antidot pentru haos şi revolte populare”. „Oricare va fi deznodământul crizei, protestele constituie un avertisment pentru oficialii de la Bucureşti şi din întreaga regiune că alegătorii, odată expuşi la standardele europene, nu sunt dispuşi să tolereze fraudele financiare şi corupţia”, conchide Wall Street Journal. Sub titlul „Românii care se unesc pentru statul de drept fac să deraieze trenul populist” The Irish Times comentează că „Populismul în ascensiune în SUA şi mare parte a Europei, punând presiune pe statul de drept şi societatea civilă, a întâmpinat rezistenţă într-un colţ al Balcanilor. În fiecare noapte, de două săptămâni, românii s-au strâns în stradă pentru a cere demisia guvernului care a încercat să submineze campania anticorupţie a ţării lor, lucru pe care partidul de guvernare a încercat să-l prezinte ca pe o presiune a unor forţe externe”, mai scrie The Irish Times. În domeniul economic, veştile sunt bune pentru ţara noastră. „Împreună cu România, Bulgaria e din nou între primii în UE la creştere economică”, titrează ziarul bulgar Sega, notând că România are cel mai accelerat ritm de creştere din UE, urmată de Bulgaria şi Polonia. Cotidianul bulgar comentează că România se dovedeşte tot mai avansată faţă de Bulgaria, reuşind să fie pentru al treilea trimestru consecutiv pe primele locuri în UE – cu o creştere de 4,8% din PIB înregistrată în ultimul trimestru al anului trecut.
Carolina Ciulu – RADOR
