Un recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) arată că vânzările globale de arme au atins cel mai ridicat nivel post-Război Rece, consemnează presa internaţională. Cursa reînarmării se amplifică în lume, titrează Le Monde. Vânzările de arme au crescut cu 8,4 % în perioade 2012 – 2016, faţă de 2007 – 2011. Exporturile rămân dominate de SUA, care vând armament în peste o sută de ţări, influenţa lor pe piaţă crescând de la 30% la 33%, notează L’Express. Pe locul al doilea se află Rusia, cu un procent relativ stabil de 23% din piaţă şi circa 50 de ţări importatoare, adaugă Boursorama. Dincolo de trioul principal format de SUA, Rusia şi China, urmează un ‘pluton’ constituit de Franţa, Germania şi Marea Britanie, adaugă The Independent. Prezenţa lor pe piaţă e de circa 5 – 6 la sută, detaliază La Tribune. Orientul Mijlociu împinge comerţul global cu arme la cele mai ridicate nivele, titrează The Economic Times, iar India este cel mai mare importator de arme din lume, notează Financial Express. Perioada 2012 – 2016 este marcată şi de ascensiunea Chinei, care ajunge pe locul al treilea, de pe locul al şaselea, la vânzările de arme, scrie People’s Daily. Pakistan, Bangladesh şi Myanmar sunt principalii trei clienţi din cele circa 40 de ţări care importă arme de la Beijing, explică Les Echos. Semn al influenţei sale în creştere, o ţară ex-sovietică, Turkmenistan, s-a echipat şi ea cu rachete sol-aer de producţie chineză, reţine ziarul francez.
Noi planuri militare are Germania, care a anunţat creşterea numărului de soldaţi la circa 200.000, până în 2024, notează Europe Online Magazine. Anunţul a venit după ce vicepreşedintele american Mike Pence s-a deplasat la Bruxelles pentru a-i asigura pe aliaţii europeni din NATO de angajamentul Washingtonului pentru securitatea Bătrânului Continent, comentează Newsday. Răspunsul Europei pentru Donald Trump este progresul către integrarea în materie de securitate, titrează El Pais, subliniind că Europa se confruntă acum cu o decizie de cea mai mare importanţă pentru viitorul său, atât în privinţa cheltuielilor pentru apărare, cât şi în cea a conceptului european de securitate. Este fundamental faptul că discuţia despre securitate avută cu Washingtonul nu se reduce doar la banii alocaţi apărării, ci şi la cooperarea de ordin juridic şi poliţienesc sau acţiunile serviciilor secrete în lupta împotriva terorismului jihadist. Cu privire la recenta dezbatere pe teme de securitate, de la Munchen, Moscova consideră că începe o nouă eră a relaţiilor internaţionale, notează Courrier International. „Dezordinea globală de la München”, titrează Kommersant, iar Nezavisimaia Gazeta crede că la München s-a văzut „cât de debusolate sunt elitele occidentale”, în timp ce Lenta.ru avertizează asupra unui „Apus al Occidentului”. Reprezentanţii UE şi cei ai Statelor Unite au convenit asupra extinderii cooperării militare transatlantice, dar nu s-au putut înţelege în privinţa finanţării NATO, critică revista Expert, de la Moscova. Noua ţintă a războiului cibernetic este democraţia, atenţionează Le Monde. „Suntem din ce în ce mai vulnerabili în faţa încercărilor de atacare a democraţiilor noastre”, a declarat ministrul francez de Externe, Jean-Marc Ayrault, la Munchen, citează Le Monde. „Ştim că Rusia este activ angajată în războiul cibernetic”, a subliniat cancelarul german Angela Merkel, reţine Le Figaro. Care trebuie să fie misiunea şi rolul NATO în condiţiile lumii actuale? întreabă Milliyet şi răspunde: Competiţia influenţei dintre Occident şi Rusia, care generează atât în interiorul, cât şi în exteriorul NATO tensiuni şi fricţiuni, trebuie dezbătută diferit faţă de perioada Războiului Rece, printr-o abordare mai realistă. Iar o altă chestiune este legată de atitudinea pe care o va adopta NATO faţă de ameninţările neconvenţionale, în fruntea cărora se află terorismul internaţional, crede ziarul turc.
În Irak, forţele locale au securizat o zonă strategică din apropierea aeroportului internaţional de la Mosul şi de o bază militară, de teama unor noi contraatacuri ale Statului Islamic, scrie Stars and Stripes. La Mosul, oamenii mor de malnutirţie, declară pentru L’Orient-Le Jour, de la Beirut, o cercetătoare de la Human Rights Watch. Organizaţiile umanitare prezente în Irak sunt îngrijorate de soarta civililor rămaşi la vest de Mosul, mai ales a celor circa 350.000 de copii de acolo, scrie L’Orient-Le Jour, subliniind că malnutriţia a devenit un flagel şi numai o încetare a focului va permite accesul la cei circa 750.000 de civili aflaţi în pericol. În acelaşi timp, fenomenul grav al subnutriţiei afectează ţări precum Nigeria, Somalia, Sudanul de Sud şi Yemenul, avertizează UNICEF, citează ziarul spaniol ABC. Seceta care afectează Somalia, de exemplu, a determinat circa 6,2 milioane de persoane, jumătate din populaţie, să traverseze o „acută insecuritate alimentară”, iar în Sudanul de Sud, conflictele armate şi sărăcia din ţară au adus 270.000 de copii în stare gravă de subnutriţie, în timp ce în Yemen, războaiele care afectează naţiunea de doi ani au cauzat o acută subnutriţie în rândul a 462.000 de copii.
Cristina Zaharia
